Doi dintre cei care au depus contestații împotriva candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, profesorul Remus Pricopie, rector SNSPA, și avocatul Andrei Mitrea, au prezentat la Antena 3 CNN, la emisiunea Exces de Putere, motivațiile din contestațiile lor adresate Biroului Electoral Central. De asemenea, autorii acestor contestații spun și că după studierea cazului de către cei de la BEC, urmează transmiterea contestațiilor și la Curtea Constituțională a României, care va lua decizia finală în cazul candidaturii lui Georgescu.
Profesorul Remus Pricopie spune că BEC are capacitatea de a respinge candidaturi, luând în calcul nu doar chestiuni administrative, precum numărul de semnături, ci și folosindu-se de jurisprudența CCR, care a stabilit, anul trecut, că există criterii de constituționalitate pe care candidații trebuie să le respecte și că eligibilitatea de a candida este afectată și de „structura organică” a celui care trebuie să fie garantul Constituției.
„Sigur, BEC format din judecători, reprezentanți ai AEP, reprezentanți ai partidelor, vor discuta pentru prima dată în 36 de ani dacă sunt simpli registratori (...)
Asta spune CCR, că în procesul de alegeri toate instanțele trebuie să aplice toate standardele, toate cerințele și nu poți doar să înregistrezi documente, te uiți și pe fond și odată ce CCR a stabilit că există criterii de constituționalitate, trebuie să validezi și să verifici și acest lucru.
Evident că e invocată și anularea alegerilor, e baza, pentru că dacă n-ar fi cele două decizii n-ai fi avut bază să faci contestație le BEC astăzi. Am făcut o distincție – noi nu am făcut plângerea uitându-ne în referatele procurorilor. Ei își fac treaba lor, noi am făcut plângerea din perspectiva constituționalității. Colegii cu care am lucrat sunt de părere că legea și chiar și constituția pot fi citite în moduri diferite în funcție de context. E o structură vie. Nu poți să validezi, de exemplu, declarația de avere care spune că are zero bani, iar procurorii au documente din care reiese că a beneficiat de o serie surse suplimentare. Deci, BEC trebuie să fie cu ochelari și nu vadă nimic în afara dosarului?
Un lucru absolut fundamental, în momentul în care declari că atunci când devii președinte vei desființa partidele politice... Atenție, democrațiile se bazează pe partide politice, partidele sunt instituții fundamentale ale unui stat democratic. Asta înseamnă clar încălcarea unui principiu constituțional. Doi, avem articolul 82, jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea materială și spirituală a poporului român – e jurământul președintelui ales – acest jurământ nu e formal, mă duc pun mâna pe Biblie și jur.
M-ați întrebat de deciziile CCR, tratează în mod distinct acest lucru – că acest jurământ nu e din momentul în care l-ai jucat ci ține și de structura organică a celui care trebuie să fie garantul Constituției”, a spus rectorul Remus Pricopie la Antena 3 CNN.
Ambii contestatari prezintă declarațiile lui Georgescu, care a spus că va interzice partidele politice ca motiv principal pentru cererea excluderii acestuia de la alegeri. Anterior, Călin Georgescu a spus că va desființa partidele politice din România dacă ar fi ales președinte.
„Presupun că în mare măsură se suprapun, contestația pe care am formulat-o eu împotriva candidaturii lui Călin Georgescu a fost formulată pentru că, după părerea mea, încalcă condițiile de eligibilitate așa cum au fost reținute. În primul și în primul rând ne raportăm la declarațiile publice ale domnului Georgescu, plecăm de la principiul pluralismului politic – domnul Georgescu a făcut niște afirmații absolut halucinante, că dacă va ieși președinte nu va mai exista niciun partid politic în România. Potrivit Constituției, pluralismul este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Alte argumente ar fi, în afară de aceste aspecte pe care și CCR în jurisprudența nou creată de cazul doamnei Diana Șoșoacă ar fi atât declarațiile lui Georgescu, antisemite cu caracter fascist. În afară de faptul că e inculpat acum în dosarul respectiv, și declarațiile anterioare în care l-a elogiat pe Ion Antonescu și pe șeful Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu.
Eu am solicitat ca BEC să aibă în vedere la analiza dosarului acestuia și aceste argumente. Asta nu înseamnă că această contestație rămâne aici. E evident că voi merge la CCR, a fost făcută în primul rând pentru Curtea Constituțională. Teoretic, legea 370/2004 privind alegerea președintelui României redă o procedură expresă cum se depun aceste contestații, însă eu am făcut această contestație să fie avută în vedere de BEC la momentul analizării legalității dosarului”, a explicat avocatul Antrei Mitrea, cel care a făcut a treia contestație contra candidaturii lui Călin Georgescu.
Mai multe contestații împotriva lui Georgescu
Vineri, imediat dupa ora 16:00, au fost depuse la BEC două contestații la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru funcția de președinte al României din anul 2025. Prima a fost depusă de Bogdan Ionescu, un avocat din Arad, iar a doua a fost depusa de prof. univ. dr. Remus Pricopie, Rector SNSPA.
Cea de-a treia contestaţie la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu a venit din partea avocatului Andrei Mitrea. Iar cea de-a patra a fost adusă de primarul oraşului Cavnic, Vladimir Petruţ.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a mers, vineri, la sediul Biroului Electoral Central pentru a-și depune candidatura la alegerile prezidențiale care vor avea loc în luna mai. El se află sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de instigare la infracțiuni contra ordinii constituționale.
Georgescu a ajuns la BEC însoțit de Cristela Georgescu, soția sa, dar și de președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Ana Maria Gavrilă și liderul AUR, George Simion. El a fost întâmpinat de susținătorii săi, care au huiduit reprezentanții presei. Mai mulți oameni au scandat „nu vrem să fim conduși de hoți” și „libertate”.
Călin Georgescu a precizat că AUR și POT au strâns pentru el peste 324.000 de semnături.
„Astăzi am depus dosarul de candidatură. Pe 6 decembrie 2024 a fost ucisă democraţia şi astăzi poporul român a înviat-o. Am depus dosarul de candidatură pe 7 martie 2025, cu 324.000 de semnături, din respect pentru poporul român care a înţeles că trebuie să-şi apere democraţia”, a spus Georgescu.
Ştiri video recomandate
