Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus, iar drona care s-a prăbușit în muncipiul Galați a zburat la joasă înălţime, a declarat Radu Miruță, după ce o dronă a căzut în Galați. În acest context, el a precizat că Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare şi apărare în zona graniţei cu Ucraina.
"Războiul declanşat de Federaţia Rusă, chiar la graniţa noastră, este cât se poate de real. Este un război dur, cu consecinţe dramatice pentru vieţi omeneşti şi cu efecte care, din păcate, ajung uneori să fie resimţite şi pe teritoriul României, deşi nu suntem parte a conflictului. Noaptea trecută, locuitorii din Galaţi au trăit o astfel de situaţie, din păcate, şi înţeleg perfect temerile oamenilor din zonă. În urma unui atac intens asupra infrastructurii din Ucraina din zona Reni, fragmente dintr-o dronă de fabricaţie rusească au ajuns şi pe teritoriul României.
După motor şi caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanţă de 15 km, în spaţiul aerian naţional", a scris ministrul Miruţă, pe Facebook.
El a adăugat că Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spaţiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus.
"Pentru zborul unor obiecte mici la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacităţile radar, sunt dezvoltate şi integrate în sistemul naţional de monitorizare radar soluţii 'mobile', locale. Dar da... numărul acestora este unul limitat şi specialiştii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari.
Din evoluţia atacurilor ruseşti în Ucraina aproape de graniţa României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluţie în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte. În fiecare lună, MApN dezvoltă soluţii noi, fie prin achiziţii de capabilităţi, fie prin replanificarea şi integrarea diferită a capabilităţilor existente.
Astfel, militarii Armatei Române acoperă în permanenţă riscuri care înainte erau neadresate. După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare şi apărare în zona graniţei cu Ucraina", a menţionat Radu Miruţă.
Ministrul Apărării a mai spus că este important ca lucrurile să fie înţelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate în orice condiţii de relief, la altitudini mici.
"Dacă capabilităţile de apărare antiaeriană gândite şi incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar şi în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată şi interceptată. În cadrul MApN, împreună cu aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană, lucrăm în fiecare zi pentru a anticipa şi gestiona inclusiv cele mai puţin probabile scenarii de risc. Protejarea populaţiei şi a vieţilor omeneşti rămâne prioritatea noastră absolută. Sunt în contact permanent cu colega mea, ministra Afacerilor Externe, pentru ca Federaţia Rusă să primească un mesaj ferm în urma incidentului de noaptea trecută", a mai afirmat ministrul Radu Miruţă.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, l-a convocat sâmbătă, la sediul MAE, pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, ca urmare a prăbuşirii, în cursul nopţii trecute, în zona municipiului Galaţi, a unei drone ruseşti folosite în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene.
Ştiri video recomandate
