"Marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice ale României.
Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condițiilor Schengen.
Pentru securizarea granițelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative și instituționale, precum și intensificarea cooperării internaționale.
Fiecare pas a fost calculat și adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă și externă a spațiului Schengen, protejând totodată libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri", spune ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
Ministrul de Interne afirmă că, odată cu intrarea în Schengen, românii se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliției de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie.
"Pentru a avea această libertate de mișcare sporită, acțiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică.
Poliția de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informații, analize de risc și indicii rezonabile pentru a contracara orice amenințare potențială.
Am pus un accent deosebit pe protecția minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înțelese și respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, respectând în același timp tratatele și codul frontierelor Schengen", adaugă Predoiu.
El precizează că în anul 2023 activitatea aeroporturilor și porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidențiind importanța și complexitatea tranziției către Schengen.
Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene și afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori.
Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorități publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii și au fost găsite soluții de adaptare a situației organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.
"Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne.
Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții. Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE.
Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen.
Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe.
Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.
Suntem gata să ne asumăm rolul și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră și să continuăm îmbunătățirea cadrului legislativ UE privind migrația și azilul", încheie Predoiu.
✅ Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. ✅ Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice ale României. ✅ Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condițiilor Schengen. ✅ Pentru securizarea granițelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative și instituționale, precum și intensificarea cooperării internaționale. Fiecare pas a fost calculat și adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă și externă a spațiului Schengen, protejând totodată libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri. ✅ Odată cu intrarea în Schengen, cetățenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliției de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie. ✅ Pentru a avea această libertate de mișcare sporită, acțiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliția de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informații, analize de risc și indicii rezonabile pentru a contracara orice amenințare potențială. ✅ Am pus un accent deosebit pe protecția minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înțelese și respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, respectând în același timp tratatele și codul frontierelor Schengen. ✅ În anul 2023, activitatea aeroporturilor și porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidențiind importanța și complexitatea tranziției către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene și afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori. ✅ Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorități publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii și au fost găsite soluții de adaptare a situației organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen. ✅ Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. ✅ Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții. ✅ Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. ✅ Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe. ✅ Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult. ✅ Închei acest mesaj prin a mulțumi din nou tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces. Fiecare efort, fie că a venit din partea instituțiilor statului, a partenerilor internaționali sau a cetățenilor, a contribuit la acest succes comun. ✅ Suntem gata să ne asumăm rolul și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră și să continuăm îmbunătățirea cadrului legislativ UE privind migrația și azilul. ✅ Mulțumesc tuturor și împreună să continuăm să construim o Europă unită și puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României și al cetățenilor români!
Publicată de Cătălin Predoiu pe Sâmbătă, 30 martie 2024
Material susţinut de PNL
