Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați. Proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.
Înalta Curte a sesizat joi Curtea Constituțională pe legea amintită anterior și care a iscat isterie în sistemul juridic din România. Atât Parchetele cât și instanțele de judecată și-au sistat activitatea, iar magistrațiii se ocupă doar de cauzele urgente.
CCR va analiza sesizarea ICCJ pe legea care modifică vârsta de pensionare a magistraților pe 24 septembrie
ICCJ invocă încălcarea mai multor prevederi din Legea Fundamentală a țării care fac trimitere la principiul statului de drept și a articolelor din Constituție care descriu modul în care Guvenul își poate angaja răspunderea pe un proiect de lege.
„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii joi după-amiază de ÎCCJ.
ICCJ invocă încălcarea a 37 de decizii obligatorii emise de CCR
În susținerea argumentelor, ICCJ susține că actul normativ care ar fi trebuit să modifice pensiile magistraților încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii emise de Curtea Constituțională precum și o serie de principii fundamentale ale statului de drept.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arată în documentul citat.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție argumentează că „statutul constituțional al judcătorului, al magistraturii în general nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat.
Pensiile de serviciu ale magistraților ar putea fi diminuate
La începutul acestei săptămâni cabinetul Bolojan și-a asumat răspunderea în plenul Parlamentului pentru proiectul normativ care schimbă condițiile de pensionare pentru magistrați, de altfel, una din cele cinci legi adoptate prin această procedură.
Proiectul de lege stipulează că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de ICCJ, dar și magistrații-asistenți de la CCR, care au o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care 25 doar pe aceste funcții, să poată ieși la pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare, așa cum este prevăzut în legislația care reglementează sistemul public de pensii.
De asemenea, modificări au fost aduse și în privință remunerației acestora, în sensul că pensia de serviciu să nu depășească 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net câștigat în ultima luna de activitate înainte de data pensionării.
Ştiri video recomandate
