Ilie Bolojan, despre pensiile magistraților: „Propunerea noastră este ca valoarea să nu depășească 70% din ultimul salariu”

Interviul integral cu premierul României poate fi urmărit aici:

Ilie Bolojan: Este o zi în care frații noștri, după ce au scăpat din chinga sovietică, au luat această decizie importantă, dublată peste câteva zile de Ziua Limbii Române, care în afară de independență vine și confirmă această vocație românească a Republicii Moldova. Eu am fost zilele trecute până la Chișinău la invitația prim-ministrului în care am discutat aspecte legate de colaboarea economică, aspecte care țin de colaborarea pe graniță, am vorbit și cu doamna președintă Maia Sandu și am fost într-o zi, fiind final de săptămână, am fost la un festival al tradițiilor românești și atunci când vezi oameni care își respectă portul popular, sunt cu tricolorul la ei, te impresionează și eu le-am mulțumit pentru că nu și-au uitat tradițiile. Am spus foarte deschis că am venit acolo din respect pntru Moldova și atașament pentru românii basarabeni și m-am rugat ca Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova. Asta spun și astăzi de Ziua Independenței. 

Ilie Bolojan: România e un stat care e condus din țară. Parte a unor alianțe, a UE, care în acești ani au adus câștiguri importante atât pe componenta de securitate cât și pe dezvoltare economică. Eu aveam două posibilități la reuniunea diplomației, să mă duc să am un discurs gândit de colegii de la Externe care mergea pe liniile standard, sau să am o discuție deschisă cu diplomații noștri, ceea ce am și făcut, fără presă, în care să discutăm deschis despre problemele pe care le avem, ce putem face, din punctul meu de vedere pentru a face o politică externă bună contează foarte mult și ce faci în țară. Politica internă e o bază pentru politica externă bună. 

(...) Trebuie să lucrăm pe componenta de diplomație economică, pe care din păcate am neglijat-o în ultima perioadă. Toți ambasadorii vin cu probleme legate de firme. Trebuie să invităm în România companii care au produse pe piețe românești, fac exporturi masive în România și contribuie la deficitul nostru comercial, să le facem curte, să vină să investească în România. 

Axele stabilite de România în toți acești ani - UE, NATO, SUA, o relație bună cu toți vecinii - sunt axe de bază care nu pot fi abandonate în politica externă. 

Ilie Bolojan: În perioada următoare trebuie să mai adoptăm alte legi. Unele sunt de corectare a unor nedreptăți, altele de reducere a cunor cheltuieli, altele de a veni cu proiecte de dezvoltare în așa fel încât să creăm condiții de relansare economică. Vom anunța la jumătatea lunii septembrie. 

Toate măsurile de stimulare înseamnă în acest moment aspecte care țin de predictibilitate. Ceea ce ține de forme de sprijin trebuie să le luăm bine gândit. Ani de zile am pompat sume destul de mari în sisteme de vouchere de tip Rabla, pentru mașini care nu se fabricau în România, nu am agravat și mai mult deficitele de balanță comercială. Dacă vrem să susținem înlocuirea parcului auto vechi și indirect să susținem industria românească, ar trebui să dimensionăm aceste vouchere pe tipuri de mașini care se regăsesc în producția din România. 

Acum, nemaiavând bani a trebuit să reducem acești bani, dar am lăsat această componentă cu un centru de gerutate și o intensitate mai mare pentru ceea ce se produce în România. Așa sprijinim industria din România, altfel stimulăm exporturile. 

Orice fel de susținere care se dă companiilor care sunt în România e un sprijin pentru economia românească. 

Radu Tudor: În ce au constat pachetele de ajutor militar pentru Ucraina în mandatele dumnevoastră de președinte interimar și prim-ministru?

Ilie Bolojan: Am aprobat un singur pachet de când sunt la Guvern. Săptămâna trecută a fost o hotărâre, au fost câteva zeci de mii de euro, o sumă nesemnificativă. Sprijinul pe care România l-a acordat România cât am fost eu președinte a constat în muniție, muniție de producție sovietică pentru că aceasta era muniția pe care încă o folosesc, acesta a fost sprijinul pe care l-a dat România. De asemenea, folosirea infrastructurii noastre, au fost instruiți piloți ucraineni pe aerodromurile noastre.

Există o întreagă teorie despre banii pe care România i-a alocat pentru Ucraina. Sprijinul pe care l-a dat România este o investiție în siguranța și securitatea României. Dacă s-ar prăbuși Ucraina gândiți-vă ce vecinități am avea, pe granița noastră de est. Dacă Republica Moldova nu rămâne o țară stabilă și pro-europeană, am vrea să avem un proxy al Rusiei la granița de est al României. Acest sprijin e o investiție în siguranța Europei. 

Toate țările europene au susținut în acești ani Ucraina. La data respectivă, acum trei ani când a început acest conflict, s-a luat decizia ca comunicarea pe tema asta să fie într-o zonă de discreție. Putem discuta dacă a fost bine sau rău. 

Radu Tudor: Am aflat de la ucraineni că e vorba de 24 de pachete militare trimise de România Ucrainei. Lucrurile pot fi comunicate public că lumea înțelege... 

Ilie Bolojan: M-ați întrebat ce s-a întâmplat în mandatele mele, v-am răspuns cât se poate de corect. 

Ilie Bolojan: Atunci când am acceptat această poziție am avut o discuție cu principalele organizații ale partidului. Le-am explicat că dificultatea este foarte mare și două treimi din colegii care au fost acolo au spus da, ne asumăm această răspundere. Partidul pe care îl reprezint are multe păcate, are multe minusuri, cum au toate partidele, dar atunci când a fost greu am fost acolo în așa fel încât să ne respectăm țara noastră. 

În ceea ce privește comunicarea. Când trebuie să anunți că trebuie să crești impozitul pe proprietate credeți că vrea cineva să anunțe? La veștile proaste, lucrurile care nu sună bine, poziționări dificile, e natural să nu fie înghesuială. Uneori par singur, dar aceste lucruri trebuie duse. 

Radu Tudor: Pericolul extremist crește, domnule prim-ministru. Sunteți liderul unui partid istoric. Extremismul, naționalismul, ura, atmosfera asta de încrâncenare și dorința de a face rău se amplifică în societatea românească la un nivel fără precedent. Poate în mai-iunie 90, să mai fi fost o atmosferă atât de polarizată și de crâncenă. Iar în momentul în care Guvernul vine și spune tăiem, reducem, și oamenilor le este afectat buzunarul, ei sunt mai tentați să aplece urechile către acest discurs extremist. 

Ilie Bolojan: Asa este. Este evident că, pe fondul scăderii de încredere pe care am văzut-o în toți acești ani, pe fondul unor dezinformări care prind repede, am constatat o creștere a agresivității pe care nu o putem nega. Eu m-am dus săptămâna trecută până la Broșteni, în Suceava. M-am dus pe roți (cu mașina, n.r.), am văzut șantierul autostrăzii, am avut o întâlnire cu responsabilii din cele două județe care au avut probleme la Târgu Neamț. 

M-am dus, am făcut o ședință la primărie cu toți cei responsabili, pentru că se finalizase evaluarea pagubelor oamenilor, deci la case, și le-am virat banii oamenilor. Și am primit acum de la Comitetul din Suceava pagubele la infrastructura publică, dar m-am dus să văd cu ochii mei, fără scandal, fără filmări și așa mai departe. 

Și am văzut o formă de agresivitate și am văzut ce înseamnă dezinformare: să fugă cineva după tine și să spună că ai stat 30 de secunde, deși am stat o oră și jumătate în ședințe, m-am dus să văd într-adevăr unde a venit valul, să realizez cam care e amplitudinea distrugerilor, ca să poți face o evaluare, cât de cât, a costurilor. Pentru că România trebuie să dea niște milioane de euro. Și nu e totuna dacă dacă se dau 10 milioane, dacă se dau 20 de milioane sau 30 de milioane de euro, pentru că asta înseamnă un minus în altă parte în țară.

Și am văzut această agresivitate. O vedem în online, vedem înjurături, amenințări și așa mai departe. Dar nu trebuie să fugim de asta. Trebuie să le spunem oamenilor adevărul și, sigur, românii vor decide în consecință. 

Eu cred că nu poți să recâștigi încrederea dacă încerci să păcălești, dacă încerci să minți, pentru că la un moment dat oamenii să-și dea seama că lucrurile nu funcționează. Dar aveți dreptate, nu este o situație comodă și vedem aceste fenomene pe care le-am înregistrat în această perioadă. Dar ele sunt o acumulare care vine din anii trecuți și vine în primul rând din vina celor care am fost pe funcții. Mă includ și eu în această situație, ca să ne înțelegem bine, și ce am făcut în acești ani. Acesta este adevărul.

Ilie Bolojan: Nu am venit eu și s-a întâmplat asta. A venit realitatea peste noi. Noi am amânat scadențele, le-am lungit, fiind într-un context pre-electoral. Realitatea a fost foarte dură. Cineva trebuia să își asume răspunderea. Nu putem să dezertăm toți de pe frontul realității. Nu facem ceea ce sună bine, ce ne ajută din punct de vedere electoral, facem ceea ce este bine. Am știut de la preluarea acestui mandat că probabilitatea ca eu să ies prost este foarte mare. Dar nu asta este problema. Dacă în acest mandat, cât va fi el, în fiecare zi facem ceva pentru România și România trece prin această situație nu mai contează care este cota de încredere a unui om care oricum a spus că va face ceea ce este bine. În momentul în care iei asemenea măsuri ești conștient că îți este afectată imaginea. În cei 20 de ani în care am fost în funcții publice în spatele meu a rămas ceva. Niciun sacrificiu nu este prea mare ca să trecem prin această criză. 

Ilie Bolojan: De la jumătatea anului viitor, lucrurile se vor stabiliza și vom reîncepe o perioadă de creștere, de scădere a inflației și o perioadă în care bugetele țării noastre vor fi echilibrate. 

Ilie Bolojan: La Palatul Victoria există în pregătire o ordonanță care va reduce personalul Cancelariei și la SGG. Vor fi reduceri de personal și la Guvern. Analizând ceea ce fac direcțiile din Guvern sau serviciile guvernamentale există spațiu de reducere. E foarte important să facem calcule corecte ale personalului din administrație și să stabilim apoi câți oameni sunt necesari. 

Ilie Bolojan: Va trebuie să facem reduceri și în administrația centrală, acest pachet rezolvă doar administrația locală. Veți vedea de săptămâna viitoare fuziuni de instituții centrale, în așa fel încât să ne reducem cheltuielile. Trebuie să participăm cu toții și reducerea cheltuielilor de funcționare acolo unde ele nu se justifică este o necesitate în perioada următoare. 

Ilie Bolojan: Nu s-a renunțat, a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Dacă se impune să se facă o reducere, e normal să plece cel care o sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două, să identificăm problemele. Acum se definitivează posturile în învățământ. Sunt câteva specializări, școli din zona de urban mic, unde avem un deficit de profesori de specialitate, la fizică, de exemplu, iar multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari. În această situație dacă am fi aprobat fără să vedem efectele, am fi avut o problemă, pensionarii din învățământ nu ar fi putut lucra. 

Avem spitale mai mici, unde nu avem medici de specialitate, care sunt acoperite de medici pensionari. Cel puțin pentru aceste două zone trebuie să calculezi efectele. 

Lucrăm. E o problemă și aici cu decizii ale CCR să venim în septembrie cu o propunere pentru a rezolva această situație. E o problemă de echitate. 

Ilie Bolojan: Acest pachet vine și corectează și niște nedreptăți. Trei instituții, unde salarizarea este sărită din normalitate, ASF, ANCOM; ANRE, prin propunerile din acest pachet vor fi aduse la niște salarii rezonabile. Și acolo se risipesc o grămadă de bani și e o stare de revoltă când oamenii văd că muncesc din greu și văd că în unele locuri s-a sărit peste limita normalității. 

E adevărat că sistemele de salarizare au fost aprobate de Parlament, ei își realizează încasările din piețe, adică tot de la oameni. Sunt două soluții: ori încasează mai puțin din piață sau dacă au un surplus el trebuie dat înapoi țării. 

Ilie Bolojan: Trebuie să precizăm că aceste lucruri le facem nu pentru că ni le impun alții, nu pentru că ni le-a cerut UE ci pentru că e singura șansă să ieșim din acest blocaj și să nu intrăm în complicații mult mai mari. E adevărat că noi ne-am luat niște angajamente că vom reduce deficitele, pe care nu le-am respectat, luăm împrumuturi de pe piețele externe, de la români. Cu cât o țară e percepută că are un sistem politic mai stabil, cu cât finanțele ei sunt mai sănătoase, am luat acest prim pachet care nu a fost foarte plăcut, dar efectele s-a văzut pentru că am luat credite la dobânzi mai bune, economia a fost de 200 de milioane de euro pe următorii ani. 

Toate aceste măsuri sunt urmărite de agențiile de rating. Și azi am avut o întâlnire cu Moody's care la jumătatea lunii septembrie va publica un nou raport legat de România. O componentă importantă a riscului unei țări e stabilitatea politică. 

Nu vom avea o notă bună, ci una dată de realitatea noastră bugetară. Dar agențiile recunosc aceste pachete, ceea ce ni se cere e să nu revenim la ce am făcut în anii trecuți, la soluții populiste. Cât voi fi premier voi încerca să țin de aceste lucruri.

Ilie Bolojan: Un impact direct pentru populație va fi creșterea impozitului pe proprietate la persoanele fizice. Avem începute foarte multe șantiere în Românie, în fiecare localitate, oraș, comună sunt zeci de șantiere. În fiecare comună e cel puțin un șantier. Toate aceste șantiere ar fi trebuit să fie finanțate din bani naționali sau europeni. (...) În comune 99% din finanțări sunt din bugetul de stat, au fost contractate proiecte prin Anghel Saligny de 55 de miliarde de lei. Am supracontractat lucrări pe fonduri europene. Am început peste 1200 de șantiere prin Compania Națională de Investiții. Nu le mai putem duce în această formulă. Ai o lucrare de canalizare, o școală care se anvelopează, având în vedere angajamentele României și analizele legate pe impozitele de proprietate în România am luat decizia să creștem baza de impozitare a impozitelor pe proprietate la persoanele fizice. 

Această creștere de impozite care poate părea mare, în procente, dar în termeni reali e oricum o creștere. Nu mai plătești să spunem 100 de lei sau 120 de lei impozit pe o casă în rural, plătești poate 200 de lei. Va fi un venit care fi colectat de autoritățile locale și o bună parte vor rămâne la bugetul autorităților locale. Dar aceste venituri nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal, de aceea, complementar am venit cu un pachet prin care reducem numărul de angajați în administrația locală acolo unde s-a angajat prea mult, iar banii încasați suplimentar și economiile trebuie să se ducă spre aceste investiții, altfel nu există capacitate financiară ca ele să fie continuate. 

Fiecare cetățean are forța examinatorului atunci când votează, Știm că avem primari gospodari de la toate partidele și avem primari a căror activitate lasă de dorit, asta e o realitate transpolitică, nu o putem nega și atunci oamenii în plan local votează omul și trebuie să fie atenți dacă aceste resurse suplimentare se întorc în servicii, investiții, o calitate mai bună a prestării primăriei. 

Înseamnă case și mașini. În România pentru o mașină cu o capacitate mică să plătea un impozit de 70-80 de lei, venit la autoritatea locală. Acum probabil va fi 150 de lei, veniturile autorităților locale. Doar pentru mașinile de capacitate mică, din 11,5 milioane de mașini din România, 10,5 milioane plăteau cam o treime din totalul impozitelor și cele de capacitate mare plăteau celelalte două treimi. 

Ilie Bolojan: Efectele se vor vedea anul viitor, de la deficite care sunt de peste 9% va trebui să coborâm la deficite în jurul a 7%. Efectele cumulate ale pachetelor 1 și 2 înseamnă aproximativ 40 de miliarde, ceea ce înseamnă că va scădea presiunea legată de creșterea datoriei externe. În fiecare an dobânzile și cheltuielile financiare legate de contractarea de credite au crescut. Trebuie să susținem și alte măsuri care înseamnă mai mulți oameni în economia reală, reducerea cheltuielilor inutile din administrație. 

Ilie Bolojan: Oamenilor cu pensiile sub 3000 de lei nu li s-a aplicat contribuția de sănătate. Iar în ceea ce privește orice pachet care s-ar putea face de sprijin trebuie să gândim două aspecte: trebuie ai banii pentru acest pachet de sprijin, altfel iar facem promisiuni care nu pot fi respectate, trebuie să identificăm într-adevăr nevoia unde dacă alocăm un sprijin avem într-adevăr niște efecte și niște rezultate. Și aceste lucruri...când tu nu ai bani să-ți plătești lucrările care au fost începute, când ai dificultăți să-ți asiguri funcționarea ministerelor, plăți de medicamente, trebuie să te ocupi de lucrurile astea care țin de funcționarea de bază. Asta e realitatea. A le promite oamenilor că de pe-o zi pe alta rezolvăm problemele îi inducem în eroare. 

Ilie Bolojan: Aceste măsuri sunt inevitabile, altfel ar fi fost înghesuială pe poziția de premier. Dacă nu ar fi fost conștiința că am ajuns la o situație destul de dificilă pentru România din punct de vedere bugetar. Noi avem o economie privată puternică, care s-a consolidat în acești ani și avem capacitatea să adoptăm măsuri care să însemne relansarea economică de anul viitor. Dar să le spun românilor că de mâine totul va fi bine, să dăm semnale de speranță, putem face asta, dar sunt forme fără fond. Trebuie să le spunem românilor că această perioadă va dura până în prima parte a anului viitor și abia de anul viitor vom vedea o perioadă în care începe o relansare economică. Asta e situația. Nu putem corecta lucruri de genul acesta, miliarde de euro fără acoperire de pe o zi pe alta. 

Ilie Bolojan: Măsurile pe are am fost puși în situația să le adoptăm pentru că altfel am fi ajuns într-o situație și mai gravă, cu siguranță au ca efect o încetinire a creșterii economice, nu putem nega asta, au ca efect o scădere a puterii de cumpărare, și da, într-adevăr e o situație în care aproape toți românii, direct sau indirect, văd ce înseamnă costul angajării unor cheltuieli: a creșterii necontrolate a salariilor în sectorul public, a creșterii pensiilor pentru posibilitatea țării și a risipei și ne-a venit nota de plată. 

Ar fi fost bine să fim în situația în care prima dată să putem reduce cheltuieli ale statului, să venim să corectăm nedreptățile și apoi dacă într-adevăr nu e suficient asta și în mod cert nu ar fi fost să recurgem și la alte măsuri. Dar dacă nu am fi luat pachetul 1 de măsuri, am fi intrat într-o situație...incapacitatea de plată ar fi însemnat costuri mult mai mari. 

Gândiți-vă ceea ce a însemnat în perioada în care am avut cealaltă criză economică, la ce măsuri a fost forțat Guvernul de atunci să ia. TVA a crescut nu la 21% ci la 24%, gândiți-vă că nu au fost tăiate doar niște sporuri, ci 25% din toate salariile. Măsurile au fost mult mai dure. 

Pe componenta socială am extins schema de sprijin, limitat doar pentru persoanele vulnerabile, pe componenta de electricitate. Noi am plătit miliarde de euro subvenții în zona de electricitate în loc să lucrăm serios să ne creștem producția de electricitate în acești ani. Neavând o strategie care s fie pe 10-15 ani în domeniul energie am cheltuit sume mari, care au fost subvenții directe, dar nu am creat sisteme care să asigure pe termen lung un preț al energiei cât mai mic. 

Ilie Bolojan: Am căzut de acord să susținem proiecte pe cinci domenii importante. Pe partea de administrație publică locală, sănătate, pensiile magistraților, ca un cap de pod pentru a rezolva și celelalte aspecte care țin de zona acestor pensii, pe componenta de firme, companii. Aceste domenii sunt în momentul de față rezultatul unui acord. Este sunt destul de diferite, e greu să cuplezi sănătatea cu administrația, pensiile magistraților cu companiile de stat...

E foarte posibil să avem acest pachet pe cinci proiecte. Noi ne propunem ca la sfârșitul acestei săptămâni, vineri seara, sau sâmbătă, să declanșăm această procedură, ca la începutul săptămânii viitoare să existe posibilitatea ca parlamentarii să depună observații, să vedem ce vine din Parlament și dacă vor fi fezabile să le integrăm și apoi procedura de asumare va fi săptămâna viitoare. Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să închidem această procedură. Nu știu dacă va fi depusă moțiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut. Ar trebui să treacă de Parlament, există posibilitatea unor contestații la CCR, va mai dura o săptămână, două, trei. 

Agenda e ca la 1 octombrie aceste propuneri să intre în vigoare. Noi avem două etape de respectat: avem proiecte de adoptat care țin de accederea României în OCDE. Ne propunem ca până la finalul lunii septembrie să adoptăm toate pachetele legislative, hotărâri de Guvern ca să putem trece de evaluarea Comitetelor. Avem încă 10 comitete de parcurs. Am parcurs 15. Dacă am intra în această organizație, încredrea noastră ca țară crește, ceea ce înseamnă dobânzi mai mici și investiții mai mari în România.

Al doilea element e ședința ECOFIN care va avea loc la jumătatea lunii octombrie, unde, din nou, va fi o evaluare a situației României. Pentru noi este important ca angajamentele pe care România și le-a luat față de Comisia Europeană în anii trecuți să le recuperăm. Dacă vom trece și acest test, dacă suntem consecvenți nu mai avem alte probleme deosebite din punct de vedere al ratingului de țară, al dezechilibrelor, pentru că până la finalul anului pachetele își vor face efectele, cu tot ce intră în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor vom vedea o scădere de două puncte procentuale a deficitului. 

Radu Tudor: De la 1 la 10, care este stadiul relației dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan?

Ilie Bolojan: Nu pot să dau note. M-au întrebat acum vreo două săptămâni să dau o notă Coaliției, am dat nota 8. Gândiți-vă că o Coaliție unde sunt patru partide nu este o situație ușoară având în vedere istoria aprtidelor, competițiile și conflictelor care au fost. În afară de a mulțumi românilor pentru că trecem prin această perioadă împreună se cuvine să le mulțumesc și partidelor din Coaliție pentru că cu toate divergențelor, nu e vorba de a ne certa, ci de a avea abordări diferite, care trebuie armonizate, cu toate discuțiile am reușit să închidem și acest al doilea pachet. El vine să completeze primul pachet și dacă reușim să adoptăm încă câteva acte și să fim consecvenți în ideea de a nu risipi banii, de a eșalona investițiile, de a încasa ce avem de încasat, începând de anul viitor cu siguranță lucrurile se vor îndrepta. Relația cu domnul președinte e o relație de respect, e o relație bună. 

Ilie Bolojan: Nu fac comentarii despre știri pe surse și nici nu am transmis asfel de știri. Pentru conducerea serviciilor există o procedură, președintele României face aceste propuneri, Parlamentul le aprobă. Când domnul președinte va considera că e potrivit va avea un dialog cu reprezentanții partidelor politice din Parlament ca să se creeze o majoritate ca o dată o propunere făcută ea să aibă șansa să fe validată. Sunt convins că în perioada următoare vor avea loc aceste discuții și se va găsi o formulă ca și în cazul serviciilor de informații să avem o conducere stabilă. Să mă apuc să fac acum comentarii de simpatii sau antipatii. Cei care ocupă funcții importante în statul român trebuie să fie loiali acestei țări și să se gândească la interesele strategice ale României. Sunt convins că se va găsi o soluție înțeleaptă pentru aceste propuneri. 

Radu Tudor: E normal ca președintele să vină la Guvern și să se implice în chestiuni executive?

Ilie Bolojan: E normal ca președintele să vină la Guvern și eu în calitate de președinte interimar am fost la Guvern, premierul, indiferent cine este se duce la Cotroceni, pentru că aici au loc discuții pe zonele în care competențele sunt partajate. Am mai explicat acest lucru. România își va valorifica la maxim potențialul întoteauna când președintele României, indiferent cine este, are o relație de colaborare respectuoasă cu premierul ROmâniei, indiferent cine este. Doar așa România va putea fi reprezentată corespunzător în plan extern. 

Ilie Bolojan: Mi-ați ridicat problema autostrăzii. Una din deciziile important pe care le-am luat pentru zona de est a României, Moldova și Bucovina, e includerea autostrăzii spre Pașcani în fondurile europene prin PNRR și practic, garanția terminării acestei autostrăzi până la sfârșitul anului viitor.

Dar pentru celelalte două bucăți de autostradă, de la Pașcani Iași-Ungheni sau Pașcani Suceava-Siret am căutat o nouă formulă de finanțare și le-am inclus în fondurile pentru apărare pe care le poate accesa România, pentru că putem finanța o componentă duală civilă militară, ele sunt o infrastructură de tip strategic, conectează România cu Ucraina și Moldova. Sper ca la toamnă când se va finaliza negocierea acestui pachet aceste două tronsoane să rămână acolo, altfel capacitatea naostră de a le finanța în următorii doi ani e redusă. Dacă sunt incluse aici există șanse mari ca în trei ani ele să fie gata. Nu e un lucru ușor. 

Am contractat mai mult decât ne-am putut permite. A opri acum niște lucrări înseamnă costuri mai mari uneori de pază, de degradare, decât a le etapiza, a le prioritiza, a găsi alte formule. Căutăm formule de credite bancare pentru constructori pentru a continua aceste lucrări fără să afectăm deficitele bugetare. 

Ilei Bolojan: Le-am spus oamenilor în ultimii ani că totul va fi bine, că totul va fi perfect. Și am ajuns în această criză bugetară în care suntem forțați să luăm anumite decizii. Nu le luăm cu inima ușoară. Știu că nu sunt decizii care sună bine, dar uitați-vă unde am ajuns spunând că totul este posibil și că există soluții magice. Nu există soluții magice. Există, la fel ca în bugetul unei familii, câștiguri pe care trebuie să le gestionezi, să nu risipești banii și să nu te întinzi mai mult decât plapuma. Deci, fără aceste corecții, nu am făcut nimic.

Și atunci, dacă nu ai reușit să treci un prim pachet, înseamnă că nu mai ai legitimitatea să mergi mai departe. Și este mai bine să lași alte guverne, care pot veni cu altă energie și altă autoritate, să facă lucrurile.

Radu Tudor: Care este adevărul despre situația financiară a României? Câte miliarde de lei și de euro lipsesc bugetului de stat ca să puteți închide onorabil, la 31 decembrie, situația României?

Ilie Bolojan: Gândiți-vă că bugetul de la începutul acestui an a fost construit la aproximativ 800 de miliarde lei, cu un deficit de aproape 135 de miliarde, adică peste 7%. Sigur, ceea ce am constatat după primele șase luni este că, deși deficitul a fost ținut strâns, acest lucru s-a realizat prin neplata unor sume către Casa de Sănătate, care, la rândul său, a plătit furnizorii de servicii și de medicamente. Ați menționat și suma suplimentară pe care Casa o solicită, față de cele 77 de miliarde lei alocate în bugetul pentru sănătate. Pentru a încheia bine anul și a acoperi cheltuielile de sănătate, am calculat că vom face economie la cheltuielile de personal per total. Pe prima jumătate a anului, în loc de 77 de miliarde, suma se apropie de nivelul cheltuielilor efective.

Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului.

Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții.

Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro. Practic, ce am făcut în acești ani? Am cheltuit mai mult decât ne-am putut permite, nu ne-am încasat veniturile așa cum ar fi trebuit și am lansat investiții mult prea mari pentru perioada scurtă, chiar dacă am beneficiat de fonduri europene importante.

De exemplu, pe programul de fonduri europene PNRR, care trebuie încheiat anul viitor, avem la dispoziție din partea Comisiei Europene aproximativ 13,5 miliarde euro granturi, plus un împrumut de aproximativ 7,5 miliarde. Deci, în total, puțin peste 20 de miliarde, în timp ce am încheiat contracte de peste 40 de miliarde euro. Practic, am dublat suma disponibilă, iar pentru finalizarea proiectelor trebuie să găsim soluții, altfel riscăm să plătim penalități.

Ilie Bolojan: Încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis de-a lungul anilor în acest domeniu - și nu sunt puține. Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional.

Vă dați seama însă că, dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. Dezechilibrele legate de pensionari nu se regăsesc doar în acest sistem, ci și în altele. Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii.

Din păcate, acest aspect care privește viitorul este adesea ignorat în dezbaterile despre pensii.

Ilie Bolojan: Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă. Este, deci, anormal să existe legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări, iar în această toamnă este necesar să venim cu legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste situații.

Al doilea lucru foarte important este corectarea unei nedreptăți, și anume posibilitatea de pensionare foarte rapidă. Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime.

Al treilea element important pe care îl corectează acest proiect este stabilirea unei pensii rezonabile. Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu. Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro.

Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp.

Ilie Bolojan: Președintele a fost ieri într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce a anunțat că vine pentru a vedea care este stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet de reforme. Dar, în afara acestor aspecte generale, nu pot ca dintr-o discuție cu titlu privat să vin să fac dezvăluiri. Am învățat în toți acești ani că, dacă sunt aspecte care țin de un interes public cert, atunci sigur ele, fără niciun fel de probleme, pot fi comunicate. Dar a da știri pe surse, a face comentarii legate de aspecte care nu au, să spunem, un suport real, nu are niciun rost.

În ceea ce privește componenta de pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul președinte aspectele care țin de stadiul negocierilor. Eram într-o fază destul de avansată aseară, practic târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și, în această dimineață, toate detaliile au fost reglate, iar solicitarea dânsului pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani, astfel încât să nu existe o trecere bruscă. Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra, dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care într-adevăr rezolvă problemele magistraților. (...) Președintele a vrut cumva să țină cont de doleanțele magistraților

Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, Coaliția a făcut mai multe modificări importante la pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, față de proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Documentul, intrat în posesia Antena 3 CNN, arată o serie de schimbări ce vizează atât mediul de afaceri, cât și activitatea instituțiilor de control. 

Cele mai importante modificări: 

• scutirea de la plata CASS a doua categorii sociale: veteranii de război și foștii deținuți politici;
• firmele de tip SRL vor trebui să aibă un capital social stabilit în funcție de cifra de afaceri, cu praguri între 500 și 90.000 de lei;
• introducerea unei taxe de 16% pentru câștigurile din criptomonede;
• firmele cu datorii la stat nu vor putea cesiona părți sociale fără acordul ANAF și fără garanții suplimentare;
• bunurile sechestrate de ANAF vor putea fi licitate online;
• conducerea și inspectorii de la ANAF, Vamă și Oficiul Național al Jocurilor de Noroc vor putea fi supuși testului poligraf;
• impozite pe locuinţe şi cu 70% mai mari în unele situaţii;

De asemenea, Coaliția a decis să modifice, din nou, și reforma pensiilor speciale. Astfel, perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților va fi de 15 ani, nu 10 ani. 

Totodată, o altă modificare va fi făcută privind cuantumul pensiei de serviciu, care ar urma să nu depășească 75% din venitul avut în ultima lună de activitate, în loc de 70%, cum era inițial.

O altă modificare importantă este împărțirea acestui pachet 2 de măsuri de austeritate în cinci „pachețele” diferite, pentru a se asigura că măsurile vor trece de Curtea Constituțională în cazul unei sesizări. Astfel, Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea separat pentru fiecare bloc de măsuri în parte.