Ilie Boljan a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută vineri, cât de mare este de fapt problema deficitului bugetar. El a subliniat faptul că "niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea taxelor", din cauza cheltuielilor uriaşe ale statului de anul trecut.
"Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definim cât se poate de clar câțiva indicatori, în așa fel încât dumneavoastră și cei care ne urmăresc să înțeleagă foarte bine în ce situație suntem. În primul rând, ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa, așa cum vedeți pe graficul alăturat.
Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB, deci este un deficit foarte mare care este acumulat pe mai mulți ani, care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor. Și pentru a vă face o imagine exactă cât înseamnă acest deficit, cel mai corect lucru este să facem o diferență dintre venituri și cheltuieli.
Și așa cum vedeți, în fiecare an, coloana de venituri este mult mai mică față de cea de cheltuieli. Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat, 575 de miliarde, diferența fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România. Deci anul trecut, dar și în anii anteriori, am cheltuit mult mai mult anul trecut, diferența fiind cea mai mare, așa cum am spus, de peste 30 de miliarde de euro", a explicat Bolojan.
El a continuat, subliniind faptul că niciun guvern care va veni nu va putea să evite creşterea taxelor.
Prezentarea grafică a lui Ilie Bolojan poate fi vizualizată AICI.
"Asta înseamnă că pentru că în fiecare an a trebuit acoperit această datorie și pentru că din păcate și în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite datorită acestei diferențe foarte mari, avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare și vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%.
Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele și investitorii și asta vede în dobânzi. În media Uniunii Europene, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB-ul țării noastre, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobândi de aproximativ 40 de miliarde de lei, deci 8 miliarde de euro, iar anul acesta cu siguranță vom plăti din păcate mai mult.
Indiferent ce guvern va veni în anii următori, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le va avea la dispoziție vor fi tot mai mici și măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de creștere a veniturilor", a spus el.
Problema însă se extinde chiar şi la absorbţia fondurilor europene. Potrivit lui, din cei aproximativ 120 de miliarde ce euro investiţi anul trecut, mai mult de jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene.
"Prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, nu putem asigura reabilitare de cale ferată și toate celelalte proiecte pe care autorități centrale sau locale le-au câștigat. Avem planul PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziție.
Aproape jumătate sunt granturi, 13,5 miliarde și 15 miliarde sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă pe care am reușit să o încasăm, incluzând deci aici atât prefinanțarea, cât și primele trei cereri de plată, ceea ce înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri.
Iar din aceste sume atrase, 6,4 miliarde, deci sunt banii din granturi, deci ne-am luat jumătate doar din banii din granturi, iar din împrumuturi, 4,3 miliarde, cam o treime, asta în condițiile în care termenul final pentru a trage toți acești bani înseamnă a doua jumătate a anului viitor, luna august și deci pentru a ne asigura investițiile în continuare, pentru a nu pierde principal granturile, această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele în așa fel încât să ne urgentăm absorția", a adăugat Bolojan.
Al program cu un nivel de absorbţie scăzut este cel de coeziune, însă avantajul acestuia este timpul, spune Bolojan. România a încasat doar aproximativ 10% din fondurile disponibile, adică cam 3,3 miliarde de euro din cele 31 disponibile.
"Al doilea program important este cel de coeziune, unde și aici avem o absorbție scăzută. Aici, însă, avantajul este timpul, pentru că el poate fi închis până în 2029. Avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am încasat o sumă destul de mică, de aproximativ 10%, 3,3 miliarde euro, și am făcut plăți către beneficiari mai mari, de 15%, de 4,8 miliarde euro. Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată", a subliniat politicianul.
O altă problemă expusă de Bolojan este diferenţa dintre importuri şi exporturi, care este generată de creşterea pensiilor şi salariilor. Această diferenţă "impune ca în anii următori să gândim programe de susținere a exporturilor și de creștere a producției interne".
"Diferența dintre importuri și exporturi este foarte mare, ceea ce înseamnă că această cerere care a fost generată de creșterea de pensii și de salarii, acest potențial de creștere a pieței interne românești este irosit într-o bună parte pe importurile mari pe care le facem, ceea ce impune ca în anii următori să gândim programe de susținere a exporturilor și de creștere a producției interne în zonele în care avem capacitatea de creștere și facem importuri importante.
Aceasta este realitatea de la care plecăm, dar cred că este corect să știm cum am ajuns aici, în așa fel încât să știm ce trebuie corectat, lucruri care nu pot fi evitate în perioada următoare.
Un lucru important pe care îl putem spune este că am avut cheltuieli în ultimii ani, mulți ani, care nu au ținut seama de venituri. Așa cum vedeți în grafic, linia roșie care înseamnă cheltuielile este întotdeauna deasupra celelalte linii verzi, deci cheltuim mult mai mult decât avem venituri.
Gândiți-vă că în 2024 față de 2023 veniturile au crescut cu puțin peste 10%, iar cheltuielile generale a statului au crescut cu aproximativ 19% și ne putem da seama ce înseamnă această creștere de diferență.
Pe ce s-au dus în principal aceste creșteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creșteri, care nu au ținut seama de venituri, am avut o creștere a cheltuielilor cu salariilor în România mai mare atât față de rata inflației, cât și față de veniturile statului. Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 față de 2023 a însemnat o creștere de venituri de puțin peste 10%, și o creștere a fondului de salarii de 24%", a prezentat Bolojan.
El a reiterat problema angajaţilor din anumite sectoare, afirmând că sunt "cu siguranţă prea mulţi angajaţi" şi că există instituţii din care e poate corecta fondul de salariu, fără să fie afectată activitatea instituţiei.
"Asta înseamnă că, cu siguranță, în anumite sectoare avem prea mulți angajați și asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituții unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituției.
Avem, de asemenea, o creștere de cheltuieli cu pensiile care mai ales, de exemplu, în ultimul an nu a ținut seama de creșterea veniturilor. Am avut o inflație acumulată în patru ani de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar gândiți-vă că ultima creștere cea mare s-a aplicat doar din septembrie și practic anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
E un lucru bun că au crescut pensiile, dar din nou trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și de asemenea de a vedea distribuția lor, pentru că sunt niște inechități foarte mari în sectorul de pensii. Cheltuieli care nu au ținut seama de venituri și cum putem să le vedem mai bine, făcând comparații între structurile de cheltuieli din România și structurile identice de cheltuieli din țările Uniunii Europene", a explicat el.
Preşedintele Senatului a afirmat că România are prea puţini oameni care muncesc, spunând că, din categoria de vârstă 15-64, 33% dintre oameni nu muncesc, fiind pe penultimul loc din Europa la populaţia activă. La categoria de persoane active de 55-64 de ani, România este chiar pe ultimul loc.
"Avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțini oameni care sunt în economia românească, prea puțini oameni care muncesc, acesta este adevărul, față de câți beneficiază. Și vedeți aceste date comparative, din populația activă între 15 și 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinşi în activitate, sigur îi putem scădea pe cetățenii români care sunt în străinătate, dar oricum, așa cum vedeți, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc și, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situația în care jumătate din persoanele care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinşi în activitate, deși este o vârstă la care experiența acumulată, la care înțelepciunea ar putea fi valorificată în așa fel încât cei care intră pe piața muncii să nu intre în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forță de muncă", a spus el.
Ţara noastră stă prost şi la categoria contribuabililor la sistemul public de pensii din populaţia activă, situându-ne printre ponderile cele mai mici din Europa.
"În anii următori, pe măsură ce numărul celor care vor ieși la pensie va fi mai mare, inclusiv generațiile din anii 68-70, cu siguranță va fi o provocare pentru guvernele din perioada respectivă cum va gestiona plata pensiilor în România. Un capitol important pe care nu trebuie să-l ocolim este cel legat de creșterea cheltuielilor cu investițiile.
Toți românii și fiecare dintre noi dorim servicii publice cât mai bune, ne dorim o țară cu autostrăzi, cu spitale bune, care poate fi mult îmbunătățită, dar trebuie să fim conștienți cu ce se poate răspunde", a spus Bolojan.
Situaţia este generată de încrederea scăzută a românilor în instituţiile statului care, la rândul ei, este generată de "calitatea celor care sunt în politică", prin "promisiuni neonorate, decizii greşite şi uneori incompetenţă".
"Toată această situație este într-un context în care cetățenii României au o încredere scăzută în instituțiile statului, care este generată de calitatea celor care sunt în politică, de promisiuni neonorate, de decizii greșite, de incompetență uneori. E foarte greu să faci lucruri importante să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere și vedeți câțiva indicatori care sunt de la finalul anului trecut.
Românii au o încredere scăzută în direcția în care se mișcă țara. Obună parte, o majoritate consideră că direcția este greșită. De asemenea, au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România, iar instituțiile de bază le vedeți în ultimul grafic cu cote foarte scăzute de încredere", a adăugat Ilie Bolojan.
