Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit marți cu comisarul european Paolo Gentiloni, responsabil pentru Economie.
„Cei doi oficiali au analizat efectele economice generate de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Cu această ocazie, a fost evidențiată nevoia utilizării integrate a resurselor europene și naționale, astfel încât la nivelul statelor membre UE să poată fi gestionate optim crizele multiple din această perioadă.
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat eforturile de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina, dar și solidaritatea manifestată față de ucrainenii rămași în țara lor”, transmite Guvernul, notează Mediafax.
Totodată, potrivit comunicatului de presă, în cadrul dialogului a fost evidențiată nevoia unor eforturi susținute pentru ca cetățenii și economiile statelor membre să beneficieze de pachetele de sprijin financiar realizate la nivel european.
„Ne concentrăm asupra reducerii impactului creșterii prețurilor la energie și gaz, precum și asupra prețurilor bunurilor.
Sprijinul nostru acordat economiei are în vedere scăderea inflației și dezvoltarea ritmului creșterii economice prin investiții masive, folosirea fondurilor europene și atragerea investitorilor.
România este o țară sigură, membră a Uniunii Europene și a NATO, ceea ce garantează securitatea afacerilor și investițiilor”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.
La rândul său, comisarul european pentru Economie a transmis un mesaj de încredere necesară atât investitorilor, cât și consumatorilor de pe piața europeană, arătând că Uniunea traversează această perioadă de criză cu o stare bună la nivel economic și baze bune de creștere.
Comisarul Paolo Gentiloni a arătat că România se află pe o pistă bună din perspectiva dezvoltării economice, fiind necesar să fie păstrat ritmul de creștere.
„Unitatea și coeziunea au fost recunoscute ca fiind extrem de necesare în această perioadă la nivel european, pentru a evita creșterea diferențelor de dezvoltare între statele membre.
În acest sens, vor fi luate mai multe măsuri de sprijin în UE, care se vor adăuga utilizării fondurilor puse deja la dispoziția statelor membre, prin intermediul PNRR, cadrului financiar multianual sau fondurilor de urgență”, se menționează în finalul comunicatului.
