Ședința CSAT s-a încheiat. A fost aprobat mandatul cu care președintele Nicușor Dan va participa la Summitul NATO de la Ankara

Administrația Prezidențială a publicat un comunicat de presă după Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă luni la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. 

Ședința a avut ca principal punct pe agendă pregătirile României pentru Summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, într-un context de securitate marcat de războiul din Ucraina și tensiuni în regiunea Mării Negre. Membrii CSAT au aprobat obiectivele României la reuniunea Alianței, precum și contribuțiile țării la misiuni internaționale în anul 2027 și au discutat, totodată, situația ROMATSA, în contextul riscurilor generate de un litigiu privind certificatul de operare.

"Luni, 29 iunie 2026, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Nicușor Dan.

Principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara. Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global.

Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre.

În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României.

La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara.

În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027.

Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate.

Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.

Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.

Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA.

În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.

În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.

O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.

Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.

În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare.

În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian.

De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale", se precizează în comunicatul de presă.

Ședința CSAT s-a încheiat.  Pe ordinea de zi a acestei şedinţe, convocată vineri de preşedintele Nicuşor Dan, au fost incluse subiecte referitoare la obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara şi la forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027.

De asemenea, au fost discutate implicaţiile pentru continuitatea serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru securitatea spaţiului aerian după suspendarea Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigaţie aeriană.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) începe la ora 15:00. Pe ordinea de zi se află: 

• Obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026;
• Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027;
• Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026; 

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va analiza în ședința din 29 iulie care sunt implicațiile pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026.

Mai exact, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru o perioadă de o lună calendaristică a certificatului de furnizor de servicii de trafic aerian deținut de ROMATSA. Sentința fără precedent a venit după ce mai mulți controlori de trafic aerian au dat în judecată compania pe care au acuzat-o că discriminează la angajare.

Scandalul a izbucnit în 2019, când 12 absolvenți ai Școlii Superioare de Aviație Civilă au încercat să se angajeze la ROMATSA pe post de controlori de trafic aerian, dar li s-a spus că posturile nu sunt scoase la concurs, ci sunt ocupate printr-o procedură de selecție internă.

Ei au depus plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a constatat că este vorba despre o discriminare și a amendat ROMATSA cu 10.000 de lei. O parte din acești absolvenți a dat apoi compania în judecată și așa s-a ajuns la decizia Curții de Apel din 27 februarie 2026. 

Dacă s-ar aplica această suspendare, ar putea duce la închiderea spațiului aerian al țării, nu doar pentru cursele care aterizează și decolează în România, ci și pentru cele care tranzitează spațiul aerian național. 

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA este singura autoritate care gestionează serviciile de trafic aerian din România.

Ultima ședință a CSAT a avut loc la data de 29 mai 2026 şi a avut ca subiect de discuţie implicaţiile de securitate generate de incidentul cu dronă din municipiul Galaţi din aceeaşi zi, precum şi măsurile de consolidare a apărării spaţiului aerian al României, relatează Agerpres. 

După şedinţă, preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că „responsabilitatea integrală pentru acest incident aparţine Federaţiei Ruse” și consulul rus la Constanța a fost declarat persona non grata și expulzat din România. 

„Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparţine Federaţiei Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galaţi este consecinţa directă a războiului de agresiune dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil şi nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum şi a dispreţului sistematic faţă de dreptul internaţional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul şi la cauza acestei agresiuni”, a declarat preşedintele Dan.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, de asemenea, că în CSAT s-au decis trei măsuri principale:

• Informarea aliaţilor - toţi aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană au fost informaţi despre incident. Comunicarea cu structurile militare Aliate este în desfăşurare în timp real;
• Capabilităţi antidrone Aliate suplimentare - România a solicitat formal ca Aliaţii să deplaseze pe teritoriul naţional capabilităţi antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre şi a Flancului Estic al Alianţei, în conformitate cu instrucţiunile SACEUR;
• Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU - România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală şi repetată a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă; 
  
  

Şedinţele CSAT convocate de actualul preşedinte (2025-2026)

De când a devenit preşedinte, Nicuşor Dan a mai convocat CSAT la: 30 iunie, 25 septembrie şi 24 noiembrie 2025, 11 martie 2026, 29 mai 2026.

La şedinţa din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securităţii economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcţii imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/.

Un alt subiect discutat în şedinţa din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul ţării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă şi durabilă, care să stabilească garanţii solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei şi să contribuie la securitatea spaţiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre.

Şedinţa CSAT convocată de Nicuşor Dan pentru 25 septembrie 2025 a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian românesc.

Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spaţiul naţional aparţine comandantului militar al operaţiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparţine ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spaţiul aerian naţional este o decizie luată ''în ultimă instanţă'', a afirmat ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu. „Este şi spiritul legii, suntem o ţară pe timp de pace, spiritul legii este să foloseşti armamentul în ultimă instanţă, când orice altceva nu funcţionează”, a mai subliniat acesta.

Şedinţa din 24 noiembrie 2025 a CSAT a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse şi ulterior adoptate în parlament, a fost acela de „independenţă solidară”, ca rezultat al câtorva procese obiective: creşterea puternică a economiei naţionale, inclusiv a capacităţii ei de a se proiecta investiţional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum şi de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională a unei experienţe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a aşteptărilor şi a exigenţelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituţiilor publice şi macrosistemelor critice performanţe compatibile cu un stat modern şi dezvoltat.

Subiectele principale de dezbatere din şedinţa CSAT din 11 martie 2026 au fost situaţia din Orientul Mijociu, ca urmare a războiului din Iran, declanşat la 28 februarie, precum şi dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România.

Cu privire la războiul din Golf, preşedintele Nicuşor Dan a vorbit, după reuniune, despre eforturile României de a opri acest război. „România, împreună cu ţările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecinţe asupra economiei noastre şi are consecinţe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenţi, fie că nu sunt rezidenţi, fie că au doar cetăţenia română, fie că au dublă cetăţenie”, a precizat Dan.

Cu privire la dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România, Nicuşor Dan a subliniat faptul că aceste echipamente sunt defensive. „Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive şi subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi - în măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi - ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România şi Statele Unite, şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac”. 

Preşedintele Nicuşor Dan a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru 29 iunie 2026, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni. 

Administrația Prezidențială a anunțat că pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:

• obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie);
• forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027;
• analiza implicaţiilor pentru continuitatea serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru securitatea spaţiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigaţie aeriană;

În cadrul şedinţei Consiliului, vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, conform sursei citate.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, relatează Agerpres. 

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.