Într-o analiză a turbulenţelor de pe scena politică din România, Politico notează că Nicuşor Dan vrea să evite noi alegeri care ar putea transfera puterea extremei drepte, dar şi că partidele rivale au probleme să ajungă la un acord asupra unei noi coaliții.
La puțin peste un an după ce președintele moderat al României, Nicușor Dan, a câștigat puterea într-o confruntare tensionată cu extrema dreaptă, acesta se confruntă cu cel mai serios test de până acum: încercarea de a media un acord între partidele rivale pentru a forma un guvern stabil.
Ultima coaliție a României s-a destrămat în aprilie, iar primele două nominalizări ale lui Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin din partea partidului pentru a conduce o nouă administrație. Acum are încă o șansă de a nominaliza un nou prim-ministru și de a obține aprobarea candidatului printr-un vot parlamentar înainte de a intra în joc opțiunea unor alegeri anticipate.
Preşedintele Dan va fi reticent în a declanșa noi alegeri generale, deoarece rivalii săi de extremă dreaptă - partidul Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) - au un avans puternic în sondaje, scrie sursa amintită.
"Preşedintele României, ameninţat cu procedura de impeachment"
Însă riscul refuzului de a convoca alegeri este că adversarii președintelui din AUR și din alte partide amenință deja că vor încerca să-l pună sub acuzare (impeachment) - o opțiune despre care unii cred că va câștiga un sprijin mai larg cu cât criza se prelungește.
Între timp, pentru țara cu 19 milioane de locuitori de la granița de est a UE, timpul se scurge. Bucureștiul este sub presiune pentru a-și reduce deficitul bugetar ridicat și a îndeplini obiective cheie pentru reformele economice până la sfârșitul lunii august, pentru a asigura aproximativ 11 miliarde de euro din finanțarea UE.
Agențiile de rating de credit sunt, de asemenea, în observație, pe fondul temerilor că incertitudinea politică ar putea declanșa o retrogradare profund dăunătoare a statutului țării.
La presiune se adaugă vacanța de vară programată a parlamentului, ceea ce înseamnă că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, analiștii spun că actualul guvern interimar al premierului demisionar Ilie Bolojan va continua probabil să guverneze până în toamnă.
„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative Publice din București. Conform constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție „nu au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să dureze mai mult de 45 de zile, un termen limită care a expirat deja.
Discuțiile dintre partidele politice din România au continuat joi pentru a conveni asupra unui guvern minoritar. Negocierile s-au încheiat după două ore, au relatat presa locală, dar nu a existat niciun anunț privind un acord.
Condiţia pentru a desemna alt premier
Preşedintele Nicuşor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, dar nu va propune un nou prim-ministru decât dacă aceștia vor conveni asupra unui acord pentru formarea unui guvern minoritar.
Radu Magdin, analist politic, a declarat că el consideră că alegerile anticipate nu sunt un scenariu „credibil”, deoarece România nu a mai organizat așa ceva de la căderea comunismului în 1989.
„Facem consultări prezidențiale cu partidele în mod rapid”, a spus Magdin. El a spus că alegerea este între una dintre două soluții - fie un guvern minoritar format de social-democratul PSD, ai cărui membri l-au propus săptămâna aceasta pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de prim-ministru, fie un guvern minoritar format din liberalii prim-ministrului aflat la termen, alături de alte partide de centru-dreapta și liberale.
Acum se discută și o a treia opțiune, care ar implica o „rotație” între un guvern minoritar PSD cu un singur partid și coaliția minoritară de centru-dreapta-liberală propusă până la următoarele alegeri din 2028.
PSD s-a aliat cu AUR, partidul de extremă dreapta, condus de fostul rival al lui Dan la președinție, George Simion, pentru a susține o moțiune împotriva Guvernului. PSD nu a fost de acord cu politicile severe de reducere a deficitului ale lui Bolojan, care au afectat zonele pe care le reprezintă, se mai arată în analiza Politico.