Deși expresia „contract prenupțial” este tot mai des folosită în România, legislația românească nu prevede un act cu această denumire. Echivalentul său juridic, în țara noastră, este convenția matrimonială, documentul prin care viitorii soți sau soții pot stabili regimul matrimonial care li se va aplica pe durata căsătoriei.
Potrivit Codului Civil, dacă soții nu încheie o convenție matrimonială, li se aplică automat regimul comunității legale, ceea ce înseamnă că bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, bunuri comune. Convenția matrimonială le oferă însă posibilitatea de a alege un alt regim, în condițiile prevăzute de lege.
Convenția matrimonială, echivalentul contractului prenupțial în România
În România, convenția matrimonială este actul autentic prin care viitorii soți sau soții aleg regimul matrimonial care le va guverna relațiile patrimoniale.
Codul Civil prevede trei regimuri matrimoniale:
- comunitatea legală, care se aplică automat dacă nu este încheiată o convenție matrimonială;
- separația de bunuri;
- comunitatea convențională, prin care soții pot stabili reguli proprii privind administrarea și împărțirea anumitor bunuri, în limitele impuse de lege.
Legea interzice însă includerea unor clauze care ar încălca principiul egalității dintre soți, drepturile și obligațiile părintești sau regulile privind moștenirea legală.
Ce este regimul separației de bunuri
Regimul separației de bunuri presupune că fiecare soț rămâne proprietarul exclusiv al bunurilor pe care le deține înainte de căsătorie și al celor pe care le dobândește ulterior în nume propriu.
Fiecare își administrează și dispune liber de propriul patrimoniu, fără ca bunurile să devină automat comune. Totuși, alegerea acestui regim nu îi scutește pe soți de obligația de a contribui la cheltuielile căsătoriei și la susținerea familiei, potrivit prevederilor Codului Civil.
Regimul separației de bunuri este ales frecvent de persoanele care dețin afaceri, au un patrimoniu important înainte de căsătorie sau doresc o delimitare clară a bunurilor fiecăruia.
Cum se încheie convenția matrimonială
Convenția matrimonială trebuie încheiată în formă autentică, în fața unui notar public, sub sancțiunea nulității absolute. Actul poate fi semnat atât înainte de încheierea căsătoriei, cât și în timpul acesteia.
Dacă este încheiată înainte de căsătorie, convenția produce efecte din momentul oficierii acesteia. Dacă este semnată după căsătorie, produce efecte de la data prevăzută de soți sau, în lipsa unei asemenea prevederi, de la data autentificării notariale.
După autentificare, notarul înscrie convenția în Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale, iar existența acesteia este menționată și pe actul de căsătorie, astfel încât să fie opozabilă terților.
Specialiștii recomandă ca alegerea regimului matrimonial să fie făcută după o analiză atentă a situației patrimoniale a viitorilor soți, întrucât efectele convenției pot influența administrarea bunurilor pe durata căsătoriei și împărțirea acestora în cazul unui divorț sau al încetării căsătoriei.
