Premierul României a menţionat, joi seară, că ţara noastră trebuie să continue reforma reducerilor bugetare, având în vedere împrumuturile la care apelează statul pentru a susţine cheltuielile publice. Creditele generează dobânzi de 11 miliarde de euro, susţine Bolojan, care a oferit exemple concrete despre ce ar putea face Guvernul cu aceşti bani. Prim-ministrul a adăugat, la B1 TV, că "nu se pune problema" ca TVA-ul să crească la 24%.
"Gândiți-vă că dacă tot creditul pe care l-am luat anul acesta l-am duce în lucrări de drumuri expres, am face într-un an de zile 2500 de km de drumuri expres, adică am trece Carpații de la Chișinău și până la granița de vest, ne-am duce până în București, până la Craiova, peste tot, și asta în condițiile în care, timp de 40 de ani, am făcut puțin peste 1200 de km.
Ăștia sunt banii pe care îi irosim. Gândiți-vă că costul total al salariilor din sectorul public, într-un an de zile, este aproximativ 150 de miliarde de lei, deci este exact cam 30 de miliarde de euro. Practic, noi, dacă am continua cu investițiile și cu ceea ce se întâmplă în condiții normale astăzi, dacă nu luăm credite, n-am putea plăti niciun salariu în sectorul public”, a precizat premierul.
Ilie Bolojan a punctat că nu creşte TVA-ul, deşi statul plăteşte dobânzi de 11 miliarde de euro:
"Nu se pune această problemă (n.r- să crească TVA-ul). Se pune problema că dacă nu continuăm să facem aceste reduceri, nu pentru că vrea un premier sau altul, pentru că asta este o necesitate, la un moment dat, veniturile îți cresc cât îți cresc, cheltuielile nu scad și din nou ajungi să-ți faci o socoteală și să-ți dai seama că plătești cum am plătit anul acesta 11 miliarde de euro doar dobânzi.
Ceea ce înseamnă o sumă foarte mare și am dat exemplul că, de fapt, este Autostrada Moldovei, de la București la Pașcani, doar dobânzile", a mai afirmat premierul pentru sursa amintită.
Economiștii avertizează
Economiștii se îndoiesc că Guvernul Bolojan va reuși să se încadreze în ținta de deficit de 8,4%, renegociată cu Comisia Europeană, până la sfârșitul anului 2025. Nici cea de 6,4% pentru 2026 nu este realizabilă, cred analiștii. Iar cum reformele în administrația publică se lasă așteptate, economiștii avertizează că, cel mai probabil, în lunile următoare, Executivul va anunța noi accize și noi creșteri de taxe. Efectele: prețuri mai mari, consum mai mic, inflație.
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a explicat la Antena 3 CNN că reforma și digitalizarea ANAF ar aduce mai mulți bani la buget, nu taxele mai mari.
"Ne așteptăm ca sumele colectate să nu fie suficiente pentru a închide un buget pentru anul 2026 cu un deficit de 6,4, 6,5% cât ar aștepta Uniunea Europeană.
Nivelul de ajustare ar fi unul foarte mare pe care ar trebui să îl facă Guvernul. Văzând că toate aceste măsuri pe partea de cheltuieli întârzie e de așteptat ca până la urmă soluția să vină tot din zona de taxe.
Deși am văzut declarații ale premierului în care spunea că nu sunt căutate soluții în zona de taxe, ci se mizează strict pe o zonă de reducere a cheltuielilor, după cum am observat și în anii anterior toate aceste măsuri de reducere a cheltuielilor sunt foarte greu de adoptat, iată toate discuțiile din Coaliție cu privire la aceste modificări”, a spus Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali la Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
