O anchetă prezentată în emisiunea "Sinteza zilei”, ridică suspiciuni privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor.
Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazurile prezentate, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.
"E vorba de a lua decizii strategice cu rapiditate, întotdeauna. Aici este vorba de a simplifica proceduri de licitație, de a simplifica proceduri de autorizare". Asta spunea recent premierul demis Ilie Bolojan despre închiderea PNRR. El vorbea despre cum strategii de la Guvern au salvat ce se mai putea prin simplificarea procedurilor de licitație.
"Nu-i lipsit de importanță că trebuie să găsim și căi mai rapide să rezolvăm niște probleme, că în contextul actual poate că e necesar să schimbăm de multe ori char practica existentă, astfel încât să sumarizăm un pic modul nostru de abordare". Aici vorbea Marius Bogdan Boghiu, președinte Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) în plen, o instituție autonomă independentă, garantul licitațiilor publice. La ce se referea președintele CNSC?
PNRR a însemnat un program național de reconstrucție după pandemie. Acum, sub ochii noștri se derulează un alt program mamut: SAFE.
După ce pe plan militar, contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro au fost semnate prin birourile de la Guvern cu Rheinmetall, fără vreo licitație transparentă pe infrastructură, Guvernul a vrut să facă lumină și a demarat licitații publice: 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres. Toți sunt bani împrumutați. Doar că multe dintre contractele pe infrastructură au fost atribuite prin licitații trucate.
Dezvăluirea vine chiar de la cei care ar trebui să decidă dacă instituțiile publice care au lansat licitațiile au respectat legea.
"Presiunea pe noi pentru emiterea rapidă a deciziilor aferente contractelor pentru autostrăzile finanțate din SAFE a fost mai mare ca oricând. Lehel Bogdan a pus presiune pe completurile de soluționare să le emită rapid, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Presiunea era nu doar pe termenul de emitere, ci și pe soluție: respingerea contestațiilor", a spus un membru al CNSC.
Președintele Boghiu chiar afișa către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Bolojan.
Cum se soluționau contestațiile
Unii membri au soluționat rapid în favoarea celor care câștigaseră contractele pentru interesul național, iar alții au admis contestațiile competitorilor. Așa că dosarele pe SAFE, care ar fi trebuit să ajungă aleatoriu la complet-urile CNSC, au nimerit la completurile dedicate, pentru că sistemul aleatoriu a modificat structura completurilor, aspect pe care membrii din CNSC l-au reclamat la Curtea de Conturi, Parlament, ANI, Ministerul Finanțelor, ba chiar și la Comisia Europeană. Totuși, câștigătorii preferați au fost declarați câștigători, din nou, de CNSC.
Surse din interiorul CNSC spun că omul de bază a lui Ilie Bolojan, Cristina Trăilă, și-a creat o adevărată rețea în interiorul CNSC pentru a valida licitațiile aranjate. Cel mai important pion: Ștefan Dorel Eugen Cojoacă.
Consultând declarațiile de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011. L-a făcut consilier pe vremea când Trăilă conducea ANRMAP, adică era șefă la Agenția Achizițiilor Publice. Plimbat prin mai multe instituții publice, ulterior la ministere și chiar în consiliul de administrație, la Eximbank, Cojoacă a ajuns în anul pandemiei șef la Agenția Achizițiilor Publice și, deși nu avea vechime necesară, a câștigat concursul la CNSC.
Președintele comisiei de concurs pentru postul ocupat de Cojoacă a fost Lehel Lorand Bogdan, tot o veche cunoștință a Cristinei Trailă.
Oameni din interiorul CNSC acuză grave ingerințe din partea Guvernului, prin intermediul celor trei, în trântirea contestațiilor.
Am trimis solicitare oficială pe 26 august pe adresa de email la CNSC, în care am întrebat explicit dacă Ilie Bolojan sau Cristina Trăilă au făcut intervenții sau au cerut soluții favorabile pe contestațiile depuse pe contractele SAFE. Nu am primit vreun răspuns. Contactat telefonic, Lehel Lorand Bogdan a negat orice ingerință.
"Nu a m fost apelat pentru nimic de acest gen de doamna Trailă. Cu ea cred că n-am mai vorbit de cel puțin șase luni de zile. Nici PNRR, nici bugetul de stat. Chiar nu înțeleg natura întrebării. V-am răspuns clar. Dar nici nu avea de ce să apeleze la mine. Cine sunt eu de fapt. Până la urmă".
Premierul, despre decizia CNSC
Presiunile au fost publice, premierul declarând în repetate rânduri că va semna contractele după decizia CNSC, acest lucru fiind posibil doar în situația respingerii contestațiilor.
Astfel, soluția contestațiilor a fost stabilită la Palatul Victoria.
La CNSC încă nu se dăduse soluția pe contractul proiectare și execuție Drum expres Suceava-Siret, lot trei (Bălcăuţi – Siret), modernizare DN2 România și modernizare M19 Ucraina. Lehel Bogdan a promis lui Trăilă și Bolojan că se de pe 29/05/2026, vineri. Așa că vineri, la ora 14:00 înainte să se termine programul de lucru de la CNSC, la Guvern erau membri asocierii FAR Foundation SRL, Auto Magistral Pivden SRL, Lincor Trans SRL, câștigătoare a procedurii și reprezentanții CNAIR să semneze contractul. Telefoanele sunau peste tot, inclusiv de la CNAIR. Procedurile nu erau finalizate, deci nu se putea da decizie.
La finalul programului, completul învestit cu cauza a plecat acasă. Înjurând printre dinți, au plecat și cei de la Guvern. Decizia s-a dat peste câteva zile, cu respingerea contestației.
Pe 29 mai s-au semnat loturile unu și doi, iar pentru lotul trei CNSC a dat decizie de respingere pe 4 iunie. Firmele clasate pe locul doi au deschis acțiune în instanță. Contractul proiectare și execuție autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni, tronson patru, DN24 Iași - Vama - pod peste Prut, la Ungheni, a fost semnat cu trei firme italiene, pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după ce a fost atribuit printr-o procedură de licitație accelerată.
Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, în condițiile în care ultimul dosar pe acest contract a intrat la CNSC pe 3 iunie. Un dosar stufos, din care doar ultima contestație avea sute de pagini. Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București.
Pe 5 august, instanța a suspendat derulare a contractului de 3,57 miliarde lei.
