Candidatura Ucrainei la aderarea la UE este blocată de veto-ul Ungariei, o situație care a împiedicat și Republica Moldova să avanseze pe drumul său european.
Uniunea Europeană continuă să se opună decuplării celor două candidaturi, de teamă că o astfel de ruptură ar lovi puternic în Kiev, într-un moment în care procesul de aderare este văzut și ca o garanție de securitate, scrie Euronews.
Ideea de a separa cele două dosare, depuse aproape simultan în primele zile ale invaziei ruse la scară largă și tratate până acum în paralel, a câștigat teren în ultimele luni din cauza veto-ului intransigent al Ungariei față de ambițiile Ucrainei.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pe 28 septembrie, au alimentat și mai mult dezbaterea, întrucât progrese pe calea aderării ar putea ajuta țara să contracareze tentativele hibride ale Moscovei de a interfera în scrutin și de a polariza societatea.
„Motivul pentru care avem un nou impuls pe tema extinderii este Ucraina. Nu ar fi corect să lăsăm Ucraina singură. Trebuie să mergem mai departe și cu Ucraina”,a declarat marți Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene, care și-a găzduit omologii la Copenhaga pentru o discuție informală pe această temă.
Atât Kievul, cât și Chișinăul au îndeplinit criteriile tehnice pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare, cel privind Fundamentele, care include democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice.
Dar deschiderea unui nou capitol necesită unanimitate.
Blocajul Ungariei
Danemarca, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a promis să aplice „presiune maximă” asupra Ungariei pentru a sparge blocajul ce durează de peste un an.
Budapesta a invocat motive precum războiul, securitatea energetică și agricultura și a lansat o consultare națională pentru a-și justifica veto-ul.
„Ungaria nu face nicio legătură între țările candidate”, a declarat reprezentantul János Bóka la sosirea la reuniune. „Susținem progresul Moldovei și suntem împotriva oricărei asocieri între țări, pentru că noi credem că este un proces bazat pe merit”.
Blocajul a exasperat alte state membre.
Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a numit veto-ul „total inacceptabil”, în timp ce francezul Benjamin Haddad a acuzat Budapesta că ține pe loc procesul de aderare din „motive interne”.
„Ceea ce face Ungaria în privința Ucrainei are un impact asupra altor țări care chiar fac progrese în reforme, precum Moldova”, a spus Haddad la Copenhaga. „Moldova aparține Uniunii Europene, drumul său european este ireversibil, mai ales în contextul presiunilor și al ingerințelor venite din Rusia”.
„O conversație dificilă”
În ciuda presiunilor politice, Ungaria nu a dat niciun semnal că și-ar putea schimba poziția. Refuzul lasă Republica Moldova prinsă într-un joc geopolitic complicat: Chișinăul vrea să avanseze pe calea aderării, dar se teme de consecințele de a-și lăsa vecinul în urmă, în plin război.
Cristina Gherasimov, vicepremierul Republicii Moldova pentru integrare europeană, invitată la reuniune, a apărat menținerea candidaturilor împreună: „Așteptăm cu nerăbdare o soluție atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Este important pentru noi, pentru securitatea noastră, pentru propriul drum de aderare, ca regiunea noastră să fie stabilă, sigură, și pentru asta avem nevoie de o Ucraină stabilă și sigură”.
Statele membre se tem că decuplarea Moldovei de Ucraina ar legitima veto-ul Ungariei și ar slăbi mesajul de unitate și sprijin pe care UE vrea să-l transmită în timpul negocierilor de pace promovate de Donald Trump, care uneori a preluat puncte de vedere similare cu cele ale lui Vladimir Putin.
La începutul lui august, chiar înainte de întâlnirea cu Trump la Washington, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat împotriva decuplării.
„Nu poate exista o divizare între Ucraina și Moldova”, a spus Zelenski. „Dacă o astfel de divizare are loc, asta va însemna automat că Europa este divizată pe tema Ucrainei, că Europa nu are o poziție comună privind garanțiile (de securitate)”.
Dimensiunea geopolitică
„O Europă unită este un răspuns clar către Rusia, China și de asemenea către Statele Unite”, a spus germanul Gunther Krichbaum, susținând menținerea candidaturilor împreună.
Polonezul Ignacy Niemczycki a declarat că Moldova nu a cerut oficial decuplarea, dar că „atunci când va veni momentul, suntem deschiși să avem această discuție”.
„Simțim cu adevărat că vrem să trimitem semnale pozitive poporului ucrainean, nu negative, așa că evident este o situație dificilă”, a adăugat Niemczycki.
La finalul reuniunii ministeriale, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a felicitat Ucraina și Moldova pentru că și-au făcut „temele” și a subliniat urgența deblocării situației.
„Extinderea UE a devenit cumva prinsă în această competiție geopolitică între societăți libere, democratice, pe de o parte, și regimuri autoritare, pe de altă parte. Și vedem asta, desigur, cel mai brutal în Ucraina”, a spus Kos.
„Dar o vedem și într-un mod mai subtil, hibrid, în alte țări candidate, precum Republica Moldova. Vedem cu adevărat un angajament financiar uriaș din partea Rusiei de a îndepărta Republica Moldova de pe calea europeană”, a adăugat acesta.
Kos a citat și un nou Eurobarometru care arată că 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea extinderii, 26% nu foarte în favoare și 12% deloc. În ceea ce privește candidații, 52% susțin aderarea Ucrainei, față de 41% care se opun.
Ştiri video recomandate
