Cea de-a XX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat, la Munchen, în perioada 26 august - 11 septembrie 1972. Ceremonia a fost deschisă de președintele Republicii Federale Germania, Gustave Heinemann. Orașul Munchen a avut trei contracandidați: Detroit, Madrid și Montreal, scrie Agerpres.
La Jocurile de la Munchen, oficialii au rostit în premieră jurământul olimpic. Manifestarea olimpică din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă și de condiții organizatorice excelente. Majoritatea întrecerilor au fost găzduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld. Flacăra olimpică, adusă pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtată, în drumul său din Grecia, de aproape 6.000 de persoane, inclusiv români, pe parcursul traseului său prin țara noastră.
Jocurile Olimpice de la Munchen au fost cele mai mari de până atunci, stabilindu-se recorduri la aproape toate categoriile. Cu toate acestea, olimpiada a fost umbrită, la 5 septembrie, de producerea unui atentat terorist. Opt teroriști palestinieni din gruparea "Septembrie Negru" au pătruns în Satul Olimpic, unde au ucis doi membri ai echipei Israelului și au luat 9 ostatici, care au fost uciși ulterior. Jocurile au fost suspendate pentru o perioadă de 34 de ore, a avut loc o slujbă religioasă în memoria victimelor. Steagurile țărilor participante au fost coborâte în bernă. În urma acestui eveniment, semnificația tuturor celorlalte detalii ale Jocurilor a pălit, chiar dacă întrecerile au avut momentele lor.
La Jocurile din 1972, handbalul a revenit după 36 de ani. În premieră, a apărut proba de caiac-canoe slalom. De asemenea, Olimpiada de la Munchen a fost prima care a avut o mascotă: cățelul Waldi.
Înotătorul american Mark Spitz a fost vedeta întrecerilor, cu nu mai puțin de șapte medalii de aur cucerite (cu tot atâtea recorduri mondiale), la care se adăugau alte două de la Olimpiada precedentă de la Ciudad de Mexico, 1968.
Finlandezul Lasse Viren a căzut la jumătatea cursei de 10.000 m, dar a revenit și a câștigat cu un record mondial. Era prima din cele patru medalii de aur pe care le-a cucerit la olimpiade.
Germanca Liselott Linsenhoff (RFG) a devenit campioană olimpică la dresaj, premieră pentru o femeie într-o întrecere individuală olimpică ecvestră.
Una dintre favoritele presei la Jocurile de la Munchen a fost gimnasta rusă Olga Korbut, evoluția ei impresionând lumea, după succesul pe echipe, ratarea de la individual compus și victoria din concursul pe aparat.
Australianca Shane Gould a câștigat trei medalii la natație, în probele de 200 m, 400 m liber și la 200 m mixt, stabilind record mondial de fiecare dată. Pe lângă aceste trei medalii de aur, ea a mai câștigat un argint la 800 m liber și un bronz la 100 m liber.
Sportiva germană Ulrike Meyfarth care avea numai 16 ani când a participat la concursul de săritură în înălțime și-a depășit cea mai bună performanță personală cu 7 cm, egalând recordul mondial și cucerind aurul olimpic. Astfel, ea a devenit cel mai tânăr atlet care a câștigat o probă individuală la Jocurile Olimpice.
La Jocurile Olimpice de la Munchen au participat în total 7.134 sportivi, din 121 țări dintre care 1.059 femei și 6.075 bărbați care s-au întrecut în 195 de probe din 21 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, caiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, natație, pentalon modern, echitație, tir, tir cu arcul, volei, sporturi nautice.
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deținut de URSS, 50 de medalii de aur, 27 de argint, 22 de bronz; locul al doilea de SUA, cu 33 de medalii de aur, 31 de argint, 30 de bronz; locul al treilea RDG, 20 medalii de aur, 23 de argint, 23 de bronz. România a ocupat locul 13, cu 3 medalii de aur, 6 de argint, 7 de bronz.
Prezența țării noastre la această ediție a fost cea mai numeroasă de până atunci la Jocurile Olimpice. Sportivii români au luat parte la 16 discipline sportive reușind să asigure țării noastre câteva locuri fruntașe în ierarhia olimpică. Nu au lipsit veterani ai sportului românesc, precum Lia Manoliu (participantă la toate Jocurile Olimpice din perioada 1952 — 1972), Olga Szabo (la a cincea prezență olimpică), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu și Tănase Mureșan (care reprezentaseră România la încă trei ediții).
La canoe, Ivan Patzaichin s-a impus și de această dată, cucerind un titlu olimpic la 1.000 m.
La atletism, un succes de prestigiu (medalie de argint) a obținut Argentina Menis, la aruncarea discului. O altă româncă, Ileana Silai, deși a încheiat cursa de 800 m cu un timp superior celei mai bune performanțe naționale, nu a putut urca mai sus de locul șase. Cu toate că s-a accidentat încă din calificări, Carol Corbu (la triplu salt) a ocupat totuși locul patru.
Grupul de luptători a constituit nucleul forte al delegației românești: mai mult de un sfert din cele 115 puncte care au revenit României au fost obținute de acești sportivi. La lupte greco-romane, într-un concurs cu 200 de participanți, Gheorghe Berceanu (48 kg) și Nicolae Martinescu (+100 kg) au devenit campioni olimpici.
Echipa feminină de floretă, în componența căreia s-au aflat Ana Ene-Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo și Ileana Gyulai, a cucerit ca și în urmă cu patru ani medalia de bronz.
La rândul lor, handbaliștii s-au comportat remarcabil, obținând medalia de bronz și menținându-se în elita mondială a acestui sport.
Clasamentul țării noastre pe medalii a fost următorul: Gheorghe Berceanu (aur) — lupte (48 kg), Nicolae Martinescu (aur) — lupte (100 kg), Ivan Patzaichin (aur) — caiac-canoe, Valeria Bufanu (argint) — atletism (100 m garduri), Argentina Menis (argint) — atletism (aruncarea discului), Ion Alexe (argint) — box (+81 kg), Afanase Sciotnic (argint) — caiac-canoe, Mihai Zafiu (argint) — caiac-canoe, Aurel Vernescu (argint) — caiac-canoe, Dan Iuga (argint) — tir (pistol liber), Serghei Covaliov (argint) — caiac-canoe, Roman Vartolomeu (argint) — caiac-canoe, Viorica Dumitru (bronz) — caiac-canoe, Maria Nichiforov (bronz) — caiac-canoe, Petre Ceapură (bronz) — canotaj (rame 2+1, 2 000 m), Ladislau Lovrenschi (bronz) — canotaj (rame 2+1, 2 000 m), Tudor Ștefan (bronz) — canotaj (rame 2+1, 2 000 m), Vasile Iorga (bronz) — lupte libere (82 kg), Ileana Gyulai (bronz) — scrimă (floretă echipe), Ana Pascu (bronz) — scrimă (floretă echipe), Ecaterina Stahl (bronz) — scrimă (floretă echipe), Olga Szabo (bronz) — scrimă (floretă echipe), Cornel Penu (bronz) — handbal, Valentin Samungi (bronz) — handbal, Radu Voina (bronz) — handbal, Ștefan Birtalan (bronz) — handbal, Adrian Cosma (bronz) — handbal, Alexandru Dincă (bronz) — handbal, Cristian Gațu (bronz) — handbal, Roland Gunesch (bronz) — handbal, Gavril Kicsid (bronz) — handbal, Ghiță Licu (bronz) — handbal, Dan Marin (bronz) — handbal, Werner Stockl (bronz) — handbal, Virgil Talle (bronz) — handbal, Gheorghe Gruia (bronz) — handbal, Constantin Tudosie (bronz) — handbal, Nicolae Rotaru (bronz) — tir (armă 60 focuri, culcat), Victor Dolipschi (bronz) — lupte (+100 kg).
Sursă: Agerpres
