Preşedintele reales al Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat sâmbătă, în cadrul Congresului CNS de la Târgu Mureş, că organizaţia are un statut de autonomie a ţinutului secuiesc şi că doreşte să obţină autonomia pe cale constituţională, nu prin compromisuri politice.
"În programul prezentat de mine în cadrul Congresului de la Târgu Mureş, elementul principal era statornicia, sunt valori fundamentale ale Consiliului Naţional Secuiesc care ne dirijează. Avem un statut de autonomie a ţinutului secuiesc, dorim să obţinem această autonomie pe cale constituţională, pe calea dreptului şi democraţiei, pentru noi acest lucru înseamnă aprofundarea caracterului statului de drept al României în sensul ca toate drepturile de care beneficiază secuii să fie pe bază de legi şi instituţii şi nu pe bază de compromisuri cu Guvernul, în spatele culiselor", a declarat, pentru AGERPRES, Izsak Balazs, după realegerea sa.
Membrii CNS l-au reales, sâmbătă, pe Izsak Balazs la conducerea Consiliului Naţional Secuiesc, cu 109 voturi pentru, în timp ce contracandidatul său, Farkas Csaba, a obţinut 93 de voturi.
Izsak Balazs a afirmat că în cadrul Congresului de la Târgu Mureş a avut parte de o competiţie care i-a dat oarecare emoţii, întrucât aceste alegeri au avut o miză morală foarte mare.
"Am avut emoţii. Cu toate că nu dispunem de putere, nu dispunem de bani publici, CNS are un capital moral care e cunoscut nu doar intern, ci şi internaţional. Miza morală era mare. Aveam emoţii, pentru că eu am crezut şi am considerat că am mers pe calea corectă. Au fost unii care au dorit o radicalizare a CNS, dar noi suntem o organizaţie nonviolentă, refuz orice formă de violenţă şi nu accept decât căi legale. Poziţia mea este neclintită! (...) Am primit critici în privinţa comunicării interne cum că trebuie să facem mai mult. Poate lumea nu ştie că hotărârile adoptate de CNS sunt adresate tuturor consiliilor scaunale, care le discută. Când am introdus toate propunerile, ca într-un parlament, atunci am votat, de cele mai multe ori cu unanimitate. Eu nu aş numi această practică ca fiind antidemocratică. Voi încerca să discut şi mai mult cu organizaţiile scaunale, le voi vizita pe toate cele opt organizaţii scaunale secuieşti", a spus Izsak Balazs.
În privinţa arborării drapelului catalan alături de drapelul secuiesc pe parcursul Congresului CNS, Izsak a precizat că acesta a fost un mesaj simbolic de solidarizare cu catalanii.
"Cu ocazia referendumului, jandarmeria spaniolă a încălcat dreptul catalan la libera exprimare. Ne-am solidarizat, aşa cum şi catalanii, reprezentaţi în EFA, s-au solidarizat cu noi, atunci când, în Târgu Mureş, au fost amendaţi 84 de activişti de-ai noştri. Au scris o scrisoare ministrului de Interne, iar noi am soluţionat conflictul pe cale juridică. Acum am transmis şi un mesaj catalanilor în care am spus că, dacă Europa rămâne indiferentă la încălcarea drepturilor fundamentale ale catalanilor, atunci Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită. E foarte rău dacă organele europene, Consiliul Europei, Parlamentul European nu reacţionează la aceste atrocităţi, care nu sunt justificate. Nu poate fi justificat ca jandarmeria să fie violentă faţă de cetăţenii proprii, neînarmaţi, care vor să voteze - făcând abstracţie la ce se referă acel vot", a afirmat Izsak Balazs.
Sursă: Agerpres
