Prețul barilului de petrol scade în toată lumea, însă combustibilii nu se ieftinesc. Cel puțin nu în România. Prețul mediu al benzinei a ajuns la 7,36 lei pe litru, la noi în țară, iar de la 1 ianuarie 2026 se majorează, din nou, accizele. Astfel, în loc să urmăm traiectoria globală de scădere a prețurilor la pompă, în România șoferii vor plăti mai mult, a declarat analistul financiar la XTB România, Radu Puiu, pentru Agerpres.
Prețul benzinei are efecte în lanț până pe rafturile magazinelor, atrage atenția analistul financiar.
„Evoluţia preţurilor benzinei influenţează în mod direct costurile de transport, livrările comerciale şi, implicit, preţurile alimentelor. În perioada aglomerată a sărbătorilor de iarnă, aceste efecte se traduc printr-o presiune suplimentară asupra bugetelor consumatorilor. Totuşi, anul 2025 a adus o evoluţie favorabilă pe piaţa petrolului la nivel global, deşi preţurile la pompă par să evite o astfel de traiectorie, preţurile fiind aproape la fel de ridicate”, arată Radu Puiu.
Accizele se majorează de la 1 ianuarie 2026
În România, preţul mediu al benzinei a ajuns la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creştere a preţurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.
În prezent, aproximativ 55% din preţul benzinei şi 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA şi accize, atenţionează analistul XTB. În condiţiile în care începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor, este de aşteptat ca preţurile la pompă să nu urmeze aceeaşi traiectorie, în pofida scăderii preţului la barilul de petrol.
„Ministerul Finanţelor a anunţat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va creşte la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei. Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30-40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00:00”, subliniază Radu Puiu.
Prețul barilului de petrol, mai mic cu 20%
De la începutul acestui an, preţul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referinţă la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril la momentul redactării.
Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie şi reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021. Presiunea descendentă asupra preţurilor este alimentată de creşterea producţiei de petrol atât din partea OPEC, cât şi a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea preţurilor combustibililor.
În plan geopolitic, evoluţiile legate de Venezuela şi posibilitatea reintroducerii sancţiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieţei şi nu schimbă tendinţa generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare, precizează analistul financiar.
„Deşi configuraţia actuală este favorabilă unei eventuale corecţii ascendente pe termen scurt, perspectivele pe termen mediu şi lung rămân negative. Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare şi mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administraţia pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancţiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieţei”, explică acesta.
Potrivit sursei citate, creşterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influenţă pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină.
Fiind un bun esenţial, cererea nu scade odată cu creşterea preţurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piaţa, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.
Scăderile recente ale preţurilor sunt susţinute de mai mulţi factori structurali, printre care reluarea creşterii producţiei OPEC începând cu luna aprilie, cu scopul recâştigării cotelor de piaţă, precum şi atingerea unor noi maxime istorice ale producţiei din SUA, de peste 13,8 milioane de barili pe zi. Eficientizarea proceselor şi reducerea costurilor de producţie îi determină pe producători să menţină niveluri ridicate de extracţie, în pofida veniturilor mai scăzute.
În plus, preţurile combustibililor scad în mod tradiţional în sezonul rece, deoarece rafinăriile finalizează lucrările de mentenanţă şi îşi cresc capacitatea de producţie. Benzina de iarnă este, de asemenea, mai ieftin de produs decât cea de vară, contribuind la diminuarea costurilor. În sezonul cald, benzina necesită o reformulare specială şi aditivi suplimentari pentru a reduce evaporarea şi emisiile poluante, ceea ce implică un proces de rafinare mai complex şi mai costisitor.
Perspectivele indică menţinerea unor preţuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părţi a anului 2026, pe fondul surplusului global de ţiţei. Un potenţial acord de pace între Rusia şi Ucraina ar putea amplifica această tendinţă, prin reintrarea pe piaţa globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, adaugă analistul financiar.
Ştiri video recomandate
