14% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani au renunțat cel puțin o dată, de-a lungul vieții, la școală, universitate sau la un program de formare profesională, potrivit Eurostat. Cursurile prea dificile, așteptările neîmplinite și banii sunt adesea factori cheie în decizia de abandon, dar, din ce în ce mai mult, acești tineri invocă sănătatea mintală. Topul țărilor cu cea mai mare rată de abandon școlar este condus de Olanda, în timp ce România se află la coada clasamentului, relatează Euronews.
Datele Eurostat arată că majoritatea covârșitoare a abandonurilor, 43%, are loc atunci când studenții își dau seama că programul de studiu este prea dificil sau nu corespunde așteptărilor lor, procent care crește la 50% în cazul studiilor postliceale.
Ratele de abandon diferă considerabil între statele membre. Olanda conduce clasamentul, cu aproximativ unul din trei studenți (32%) care au părăsit sistemul educațional înainte de finalizare. Danemarca urmează cu 27%, iar Luxemburg ocupă locul al treilea, cu 25%.
România, țara cu cea mai scăzută rată de abandon școlar
Datele Eurostat scot la iveală un paradox. În timp ce în țările cu cele mai mari rate de abandon, rareori tinerii invocă lipsa banilor drept motiv (unul din zece), în țările cu cele mai scăzute rate de abandon școlar, cum este și cazul României, cei mai mulți dintre cei care renunță la școală spun că nu mai au resurse financiare să continue.
În România, țara cu cea mai scăzută rată de abandon din UE, 22% dintre cei care au renunțat declară că au făcut-o din lipsă de bani. Țara noastră este în același timp și țara europeană cu a doua cea mai mică alocare din PIB pentru educație, notează Euronews.
Un tipar similar se observă și în Bulgaria: deși doar 3,5% dintre studenți abandonează studiile per ansamblu, 30% dintre aceștia invocă problemele financiare, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Datele din Cipru spun aceeași poveste. Deși are a patra cea mai mică rată de abandon din UE, țara se situează pe locul al treilea în ceea ce privește ponderea studenților care renunță la educație din motive financiare.
Mulți alți studenți au spus că au renunțat la educație din motive personale (18,5%) sau pentru că au ales să se angajeze (14%), în timp ce 8% au fost nevoiți să abandoneze din cauza unei boli sau a unei dizabilități.
Ucigașul invizibil: impactul sănătății mintale asupra abandonului școlar
Deși sănătatea mintală nu este cuantificată în mod specific de Eurostat, aceasta ar putea sta în spatele unei părți dintre aceste statistici.
Un studiu realizat în Regatul Unit a arătat că presiunea psihologică a stat la baza a 29% dintre cazurile de abandon școlar în 2024, fiind de departe cel mai des invocat motiv.
„Știm că, în ultima perioadă, a existat o creștere clară a problemelor de sănătate mintală, a singurătății și a sentimentului de lipsă de apartenență”, a transmis Higher Education Policy Institute în studiul din Marea Britanie.
Organizația a subliniat că, în special după pandemie, sănătatea mintală a studenților a afectat „semnificativ nivelurile de reziliență și strategiile de adaptare în viața personală, profesională, academică și socială de zi cu zi, cu impact direct asupra menținerii studenților în instituțiile de învățământ superior”.
Cu un procent de 8%, lipsa resurselor financiare a fost al doilea cel mai frecvent motiv invocat de studenții din învățământul superior din Marea Britanie.
Ştiri video recomandate
