Andra Râşnoveanu, condamnată definitiv la 11 ani de închisoare în dosarul terenurilor din cartierul ANL "Henri Coandă", s-a întors vineri în ţară şi s-a predat la Centrul de reţinere şi arest al Poliţiei Capitalei, unde a fost ulterior încarcerată, au declarat surse judiciare, informează Mediafax.
Potrivit surselor citate, Râşnoveanu a revenit în ţară cu o cursă aeriană, însă nu a fost oprită la controalele de securitate de la aeroport.
Instanţa supremă, după ce a decis condamnările definitive din dosarul ANL, a transmis minuta respectivei hotărâri către autorităţile responsabile de aplicarea mandatelor de executare a pedepsei în cazul inculpaţilor, au mai spus aceleaşi surse.
Minuta deciziei instanţei supreme ar fi ajuns, astfel, şi la Poliţia de Frontieră, susţin sursele citate.
De la Centrul de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Capitalei, Andra Râşnoveanu va fi dusă într-un penitenciar.
În 9 mai, Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL "Henri Coandă", acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 16 ani de închisoare cu executare, cea mai mare pedeapsă dispusă într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Instanţa a respins atunci ca nefondate recursurile declarate de DNA, Radu Ion Fotino şi Andra Luminiţa Râşnoveanu împotriva deciziei din 20 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti.
Astfel, instanţa supremă a menţinut condamnările dispuse de Curtea de Apel Bucureşti în cazul celor doi, Fotino având de executat 16 ani de închisoare, iar Râşnoveanu rămânând cu pedeapsa de 11 ani de închisoare.
În 20 decembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pe Radu Ion Fotino, instanţa majorând cu un an pedeapsa dispusă în 31 iulie 2009 de Tribunalul Bucureşti.
Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a majorat cu patru ani pedeapsa dispusă de Tribunal în cazul Luminiţei Râşnoveanu, de la şapte la 11 ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Tribunalul Bucureşti a anulat certificatele de moştenitor nelegale întocmite pe numele lui Fotino. Totodată, instanţa a dispus ca Fotino, Dragomir şi Râşnoveanu să plătească, în solidar, Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) 74.311,66 lei drept despăgubiri materiale şi două milioane de lei cu titlu de despăgubiri morale, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat. Totodată, cei trei trebuie să plătească Agenţiei Domeniilor Statului suma de 95.383,17 de lei, iar părţii civile Asociaţia Deţinătorilor Lot Cartier Henri Coandă - 501.640 de euro (echivalent în lei la cursul oficial al BNR din momentul plăţii).
Radu Ion Fotino a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în februarie 2007, fiind acuzat că, folosindu-se de certificate fictive de moştenitor, pe care le-a prezentat autorităţilor locale din judeţele Călăraşi, Ilfov şi Teleorman, a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra a peste 200 de hectare de teren.
Anchetatorii au stabilit că Radu Ion Fotino a dobândit în mod fraudulos calitatea de unic moştenitor al familiilor Bildirescu şi Lăzărescu prin falsificarea a două certificate de legatar universal (act care atestă calitatea de moştenitor asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile obţinut în baza unui testament) şi a unui certificat de moştenitor.
