Publicaţia britanică a explicat cum campania fraţilor Muraru, care au aflat de la bunicul lor despre pogromul de la Iaşi, au salvat clădirea în care a funcţionat o secţie de Poliţie şi care urma să fie transformată într-o parcare.
În curtea fostei secţii de poliţie, în iunie 1941, aproximativ 13.500 de evrei - mai mult de o zecime din populația orașului - au fost adunați și măcelăriți de o mulțime de polițiști, soldați și localnici, în timp ce alte mii de evrei au fost trimiși să moară în așa-numitele trenuri ale morții.
Consiliul Județean plănuia să transforme secția de poliție în birouri și să transforme curtea sa celebră într-o parcare. Totuşi, campania derulată de fraţii Muraru a forțat consiliul să își regândească planul, salvând monumentul memorial de la distrugere și și a dus la crearea unui nou muzeu dedicat predării istoriei pogromului.
Alexandru și Andrei Muraru au aflat prima dată despre oroarea Pogromului de la Iași de la bunicul lor, care a fost martor la tragedie desfășurare în timp ce era un student de 20 de ani. Vorbind cu nepoții săi, acesta și-a amintit cum se plimba pe strada principală din Iași la câteva zile după măcel.
"Ne-a spus că a văzut râuri de sânge venind de la secția de poliție", a declarat Alexandru Muraru pentru Telegraph.
Alexandru Muraru, deputat de Iași și istoric, a declarat că el și Andrei, care este ambasadorul României la Washington, au fost printre puținii care erau conștienți de istoria sfâșietoare a masacrului din 1941. Românii care au crescut sub regimul comunist nu au fost niciodată învățați despre Pogromul de la Iași, supraviețuitorii abia dacă vorbeau despre el, iar comunitatea evreiască din România, care reprezenta jumătate din cetățenii țării în 1941 și care se mândrea cu 127 de sinagogi, astăzi numără astăzi doar 300 de persoane.
Dornic să afle mai multe despre ceea ce s-a întâmplat la Iași, Alexandru Muraru a câștigat o bursă la Muzeul Holocaustului din SUA din Washington DC.
"A fost foarte șocant, pentru că a fost mai ușor să faci cercetări la Washington decât în România, pentru că aveau toate arhivele românești", a declarat el.
În timp ce studia la Washington, l-a cunoscut pe Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, care a avut ideea "de a crea un spațiu memorial dedicat în clădirea secției de poliție".
