Autostrada Orăştie - Sibiu are planificată ca dată de finalizare trimestrul III din 2018, iar valoarea investiţiei rămase se ridică la 92,4 milioane euro, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), transmite Agerpres.
Acesta este unul dintre proiectele dedicate transporturilor rutiere care au fost fazate de autorităţi pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Astfel, data începerii implementării proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimată de semnare a contractului de finanţare este ultimul trimestru al acestui an.
În trimestrul al doilea din acest an este planificată depunerea proiectului la Autoritatea de Management.
Proiectul Autostrăzii Orăştie - Sibiu, ca parte a Reţelei de Transport Trans-Europene (TEN-T CORE), prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă cele două oraşe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanţarea acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune.
Autostrada a fost împărţită în 4 loturi de punere în aplicare. Loturile 1 şi 2, având lungimea de circa 44 km, au fost deschise traficului în 2013. Loturile 3 şi 4 au fost deschise traficului în 2014. În ceea ce priveşte Lotul 3 (Sălişte - Cunţa) de aproximativ 22 de kilometri, acesta face obiectul unei anchete penale după ce, pe o porţiune din zona viaductului Aciliu, au apărut fisuri adânci, care au pus în pericol siguranţa traficului rutier.
În data de 3 septembrie 2015, CNADNR a anunţat închiderea circulaţiei rutiere pe Autostrada A1 Orăştie - Sibiu începând din 7 septembrie, la 10 luni de la inaugurarea acesteia, între Nod rutier Sălişte (km 270+020) - Nod rutier Cunţa (km 292+455), în vederea remedierii degradărilor constatate la km 275+650 al autostrăzii. CNADNR a impus constructorului autostrăzii Orăştie - Sibiu, Salini Impregilo, să refacă porţiunea de 200 - 300 de metri din corpul de autostradă unde au apărut degradările, prin demolare şi reconstrucţie în conformitate cu proiectul tehnic aprobat.
Pe 11 noiembrie, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a sesizat organele abilitate ale statului cu privire la nerespectarea de către proiectant, constructor, diriginte de şantier (inginer FIDIC) a prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi cu privire la modul în care a acţionat conducerea CNADNR în derularea unor contracte.
Procurorii DNA au deschis un dosar penal, în care a fost începută urmărirea penală in rem, în legătură cu săvârşirea unor posibile fapte de corupţie în construirea autostrăzii Sibiu-Orăştie. Potrivit DNA, în acest dosar a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi infracţiuni privind fraude cu fonduri europene.
În urma scandalului declanşat de închiderea tronsonului Sălişte-Cunţa, de 22 de kilometri, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor CNADNR a decis înlocuirea directorului general Narcis Neaga cu Cătălin Homor (director general interimar al Metrorex), ordinul în acest sens fiind semnat pe 8 decembrie 2015 de ministrul Transporturilor, Dan Costescu.
În ceea ce-l priveşte pe fostul director al CNADNR Narcis Neaga, acesta s-a prezentat pe 23 decembrie 2015 la sediul DNA, fiind suspectat de abuz în serviciu în dosarul privind autostrada Sibiu - Orăştie, conform unor surse judiciare. Procurorii DNA au dispus, faţă de fostul director al CNADNR măsura controlului judiciar pe cauţiune în valoare de 300.000 lei, acesta fiind cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Procurorii susţin că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind ''Supervizare Autostrada Orăştie - Sibiu'' şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.
DNA precizează că, ulterior, Narcis Neaga a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind: ''Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie - Sibiu, Lot 3: km 43+855 - km 65+965', ''Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie - Sibiu, Lot 3: km 65+965 - km 82+070'.
'Inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi a refuzat plata facturii emisă de liderul asocierii, care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi, pe cale de consecinţă, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o Sentinţă arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale', menţionează DNA.
Anchetatorii au reţinut că toate aceste acţiuni au avut drept consecinţă directă plata, de la bugetul de stat (şi nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând preţul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 - decembrie 2013), a penalităţilor aferente, precum şi plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov).
'Prin suspendarea şi respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcţie) care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităţilor şi avizarea la plată a situaţiilor de lucrări, în condiţiile în care supervizorul suspendat constatase deficienţe de execuţie şi utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului şi înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului şi nepreluarea documentelor de la supervizorul iniţial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluţii pentru închiderea neconformităţilor şi aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme', au constatat anchetatorii.
