Din decembrie 1989 şi până în prezent, în România au avut loc până acum cinci referendumuri pe diferite teme. Populaţia a fost consultată prima dată la doi ani de la căderea comunismului, când a fost aprobată Constituţia României. Ultimul referendul a fost in 2009 şi a vizat reducerea numărului de parlamentari.
La primul referendum organizat în 8 decembrie 1991, FSN, care era la putere, şi PUNR au îndemnat românii să voteze pentru schimbarea legii fundamentale a ţării. Astfel prima Constituţie democratică a fost aprobată prin plebiscit cu 77% din voturile celor aproape 11 milioane de români prezenţi la urne. Au trecut 12 ani între primul şi al doilea referendum post-decembrist.
În 18-19 noiembrie 2003, românii au fost din nou chemaţi la urne, de data aceasta pentru revizuirea Constituţiei. Aproape 90% dintre cele zece milioane de cetăţeni care au venit la urne au votat pentru modificările propuse atunci de Parlament, în timp ce împotrivă au fost doar aproximativ 9% dintre alegători.
În februarie 2007, PSD a sesizat Curtea Constituţională despre iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. A fost înfiinţată o comisie care să verifice acuzaţiile la adresa şefului statului, iar în 5 aprilie curtea a decis că descoperirile comisiei sunt motiv de suspendare.
Referendumul a avut loc în 19 mai 2007. Din totalul celor opt milioane de români prezenţi la vot, 74,48% au fost împotriva suspendării, în timp ce pentru au votat aproape un sfert.
Referendumul pentru alegerea sistemul de vot din România, desfăşurat la 25 noiembrie 2007, a fost iniţiat de preşedintele Traian Băsescu. Atunci s-au prezentat la urne puţin peste un sfert dintre alegătorii cu drept de vot, iar 81% au fost de acord introducerea votului uninominal.
Cel mai recent referendum a fost cel din 22 noiembrie 2009, pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Puţin peste jumătate dintre români s-au prezentat la urne, iar dintre aceştia, 77,78% au fost pentru un legislativ cu o singură cameră, iar 88,84% au vrut ca instituţia să aibă maximum 300 de parlamentari.
