Zeci de clădiri vechi din Capitală, care stăteau să se dărâme, au fost salvate. Noii proprietari au găsit o metodă economică de a pune pe picioare construcţiile abandonate. Au păstrat doar faţadele, din cărămidă, iar în spatele zidurilor au înâlţat adevăraţi monştri de sticlă.
În Piaţa Revoluţiei o singură clădire iese în evidenţă prin arhitectură. Fosta direcţie a cincea de securitate. Din ea a mai rămas doar o parte din faţada de la parter. În spatele ei s-a ridicat altă clădire, actualul sediu al Uniunii Arhitecţilor.
Arhitecţii şi-au încercat mâna şi pe alte clădiri în prag de prăbuşire din Capitală. Au îmbinat vechiul cu noul, carămida veche cu sticla nouă şi au slavat clădiri vechi realizând totuşi edificii noi.
Pe Bulevardul Iancu de Hunedoara o imensă clădire din cărămidă roşie, cândva cea mai mare tipografie din Bucureşti. A fost ridicată în 1920. În ultimii ani a fost lăsată în paragină.
Doar după ce nu a mai fost monument istoric, transformarea clădirii a început. La exterior, pereţii vechi s-au păstrat cam pe o înălţime de cinci metri.
Din spatele zidurilor au răsărit din beton şi sticlă câteva etaje noi. Locul adăposteşte un hipermarket şi zeci de birouri.
Pe Bulevardul Unirii o altă clădire modernă va înlocui ruinile unei vechi imobil. Muncitorii trebuie să refacă până în cel mai mic detaliu un perete de 25 de metri.
La doar câţiva kilometri, în buricul Capilatei, creşte un hotel cu trei etaje şi parcare subterană. Totul, în spatele faţadei unei vechi case boiereşti.
Pe stradă părerile sunt împărţite. Mulţi ar fi vrut ca noii proprietari să refacă integral imobilele. Printre ei, chiar şi arhitecţi.
În acest moment, 50 de clădiri din din Bucureşti au intrat într-un astfel de proces de trasformare.
Observator
