Societatea românească din secolul al XVIII-lea era dominată de boieri, domnitori fanarioţi şi o clasă foarte săracă. Femeia îşi avea rolul ei bine definit în toate categoriile sociale. Existau şi atunci prostituate, dar şi femei puternice şi geloase, care uneori îşi otrăveau soţii pentru că le-au înşelat.
Despre rolul femeii în această societate românească, formată atunci din Moldova şi Valahia sau Ţara Românească, au lăsat urme scrise vizitatorii francezi care s-au aflat aici pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Un rezumat al acestor aprecieri a fost realizat de prof. Violeta Anca Epure de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava în lucrarea ”Imaginea femeii din principaele române în perioada paşoptistă în viziunea consuluilor şi călătorilor francezi”.
Unul dintre aceşti călători a fost Jean-Louis Carra. Acesta a fost încântat de frumuseţea femeilor din Moldova şi din Valahia. A remarcat „pielea albă şi tenul de obicei cam palid”. Puţine erau blonde, de obicei, moldovencele şi muntencele erau brunete „deschis, cu ochii negri şi frumos arcuiţi”, „foarte iubăreţe” şi având un „caracter de o blândeţe extraordinară”.
Alți călători notau că femeile boierilor, dar și cele din popor duceau o viață leneșă, „împotriva sistemului de prescriere medicală”. Iar un conte consemna că moldovencele erau extrem de geloase, informează adevarul.ro.
