Dezbaterile
etice din presă sunt provocate de factorii politici, au
concluzionat, luni, jurnaliştii participanţi la dezbaterea ?Etica
- între buchea cărţii şi decizia editorială? organizată
de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Prin acest proiect se urmăreşte ca regulile deontologice să se reflecte în
conţinutul produselor jurnalistice. În
proiectul CJI sunt incluse, în prezent, şapte cazuri concrete.
Unul dintre acestea, ?Băsescu şi telefonul?, se referă la
cazul ziaristei pe care preşedintele a numit-o ?ţigancă
împuţită?, care ridică mai multe probleme de etică legate
de posibilitatea încălcării deontologiei în momentul în
care jurnaliştii apelează la mijloace alternative de înregistrare,
când nu le pot folosi pe cele convenţionale sau condiţiile în
care ziariştii pot difuza înregistrări private.
Probleme
de etică ridică şi cazul în care arestarea unui individ s-a
produs în faţa camerelor de filmat şi se referă la limitele
colaborării dintre jurnalişti şi poliţie, limitele protecţiei
surselor şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
Mai multe
exemple din presa scrisă atrag atenţia asupra problemelor etice
legate de prezentarea grupurilor minoritare, respectiv promovarea
stereotipiilor şi a prejudecăţilor şi menţionarea inutilă a
grupului minoritar.
Cazul ?Fiica demnitarului? ridică problema
modului în care ziariştii se referă la victime şi
tratamentul diferit pe care îl acordă aceştia
personalităţilor, în comparaţie cu oamenii obişnuiţi.
Celelalte trei cazuri fac referire la: Monica Macovei, despre care un
cotidian central a publicat un articol ce ?deplângea?
comportamentul demnitarului într-un restaurant de la malul
mării; reporter incognito, caz în care reporterii au filmat cu
camera ascunsă , şi tipurile de publicitate neconvenţională.
După
dezbatere s-a conchis ca pe lista acestor situaţii de etică să fie
adăugate încă patru legate de cazul Remeş-Mureşan,
protecţia surselor, cazul jurnalistului care aduce contracte din
publicitate şi care primeşte cadouri.
Rompres
