Antena 3 Actualitate Cultură Expoziţia „Lada de zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” la Muzeul Satului

Expoziţia „Lada de zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” la Muzeul Satului

30 Oct 2015   •   13:54
Expoziţia „Lada de zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” la Muzeul Satului

 Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus organizează în perioada 5 – 29 noiembrie expoziţia „Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.

Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic Parascheva
din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei. Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei – „povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a capului numită „povyazka” - „lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.

Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate, în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului, basmale, cearşafuri („margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri („lakomniky”), piese vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate - mănuşi şi ciorapi, care în zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul „podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială numită „traversa de sub picioare” („podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului bisericii.

Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi „în metische”
(petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.


Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.

Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui („dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi ritualurile „de găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul „prostirii”
(cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul „Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora 12.00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

×
Subiecte în articol: Muzeul Satului

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp

Parteneri
x close