Ruşii
îşi iau astăzi (n.r. marţi) rămas bun de la marele scriitor
Aleksandr Soljeniţîn, cel care a denunţat cu o forţă fără
seamăn ororile din lagărele de concentrare sovietice. Laureat al
Premiului Nobel pentru literatură, Soljeniţîn a încetat
din viaţă duminică noaptea, la vârsta de 89 de ani. Corpul
său neînsufleţit este depus marţi la Academia de Ştiinţe
din Moscova, unde admiratorii îi pot aduce un ultim omagiu.
Scriitorul va fi înhumat miercuri în cimitirul mânăstirii
Donskoi din capitala rusă.
Aleksandr
Soljeniţîn s-a născut în 1918 în Caucazul rusesc.
După ce a luptat pe fronturile celui de-al doilea război mondial, a
fost arestat în 1945, pentru că pusese la îndoială
talentul de comandant militar al lui Stalin. Timp de opt ani,
Soljeniţîn a trăit sub teroarea din sistemul lagărelor
sovietice, căruia avea să-i dea numele de "Arhipelagul Gulag".
După eliberare, el şi-a relatat experienţa în mai multe
scrieri din care doar câteva au putut fi publicate legal, după
"destalinizarea" din timpul lui Nikita Hruşciov.
De
la sfârşitul anilor 60, lucrările lui Soljeniţîn nu au
mai fost tipărite decât clandestin în propria sa ţară,
dar au cunoscut un succes uriaş în străinătate. Distins cu
premiul Nobel în 1970, scriitorul a fost expulzat, patru ani
mai târziu, din Uniunea Sovietică, şi i s-a retras cetăţenia.
Exilat în Germania, Elveţia şi Statele Unite, el a rămas un
disident care nu a ezitat să critice Occidentul pentru obsesia
bunurilor materiale şi lipsa spiritualităţii.
Soljeniţîn
nu a revenit în Rusia decât în 1994, după
destrămarea Uniunii Sovietice, dar nu a fost prea mulţumit de ce a
găsit în ţara natală. El a pledat consecvent pentru valorile
morale tradiţionale şi a criticat evoluţia Rusiei post-sovietice,
în care locul comuniştilor a fost luat de afaceriştii şi
politicienii corupţi. Spre surprinderea foştilor disidenţi,
Soljeniţîn îl aprecia, totuşi, pe Vladimir Putin, pe
care l-a primit de mai multe ori şi care l-a distins, anul trecut,
cu Premiul de Stat. Putin a calificat decesul scriitorului drept "o
mare pierdere pentru întreaga Rusie", fără a menţiona
rolul său în dezvăluirea crimelor comunismului sovietic.
Actualul
preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a descris pe Soljeniţîn ca
pe "unul din cei mai importanţi gânditori, scriitori şi
umanişti ai secolului 20". Fostul lider sovietic Mihail
Gorbaciov a amintit că Soljeniţîn a fost "unul dintre
primii care au condamnat cu voce tare caracterul inuman al regimului
stalinist".
În
străinătate, preşedintele Nicolas Sarkozy a omagiat "una din
marile conştiinţe ale Rusiei în secolul 20", iar
cancelara Angela Merkel - pe "moralistul fără teamă, angajat
pentru drepturile omului".
Foştii
disidenţi au elogiat rolul crucial al lui Soljeniţîn în
rezistenţa împotriva puterii sovietice. Dar tinerii ruşi care
nu au cunoscut viaţa sub regimul comunist au primit vestea decesului
său cu o indiferenţă aproape generală.
Antena 3
