Cobza și muzica asociată acestui instrument muzical au fost incluse în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Decizia a fost luată de Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în urma unui dosar înaintat de România și Republica Moldova.
“Înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. În plus, includerea cobzei în patrimoniul cultural imaterial al umanității contribuie la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural comun românesc și consolidează cooperarea culturală dintre Republica Moldova și România”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Culturii de la Chișinău.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat ca dosar comun al României și Republicii Moldova, continuând astfel cooperarea culturală dintre cele două state. Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022).
În prezent, în Republica Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri de excepție dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi, iar atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente tradiționale.
Cobza, al 11-lea element românesc de patrimoniu UNESCO
Președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, Dumitrița Gliga, a precizat la rândul ei că prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO.
“Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovat cu perseverență și construit împreună cu oamenii care duc mai departe aceste practici tradiționale și dau continuitate unei expresii culturale vii. Ca politician, susțin necesitatea unor politici publice culturale coerente, responsabile și gândite pe termen lung. Protejarea patrimoniului și a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală și o datorie față de generațiile viitoare. În calitate de for legislativ responsabil cu protejarea identității naționale, Comisia UNESCO își reafirmă angajamentul de a susține politicile și inițiativele dedicate meșterilor, transmiterii tehnicilor tradiționale, precum și promovării cobzei în programele educaționale și în circuitele culturale internaționale”, a transmis Gliga, potrivit Agerpres.
Conform unui comunicat al Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO transmis miercuri, ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, care a condus delegația României la reuniune, a spus că “tot mai multe femei îmbrățișează acest instrument' și 'cântatul la cobză a cunoscut, în ultimele decenii, o transformare remarcabilă”.
Ştiri video recomandate
