Vom mai putea auzi
vreodată vocea lui Nichita Stănescu, Nicolae Iorga sau a regelui
Carol al Doilea? Şefii radiodifuziunii române ne promit că
da. E însă o muncă migăloasă, iar ei trebuie să se asigure
că, în următorii 20 de ani, arhiva radioului public va fi
modernizată. 79 de ani de muncă, de
istorie şi de popularizare a unora dintre cei mai importanţi oameni
politici şi de cultură sunt sintetizaţi în câţiva
kilometri de benzi magnetice şi documente: arhiva radioului public.
Nichita Stănescu, Lucian
Blaga, Nicolae Iorga, I. C. Brătianu, Horia Sima sau Regele Carol al
II-lea încă ne mai vorbesc prin intermediul înregistrărilor.
Nu se ştie însă dacă cei care vor veni după noi vor mai
putea auzi aceste lucruri. Trebuie conservate
înregistrările care, în prezent, sunt uitate pe rafturi.
În acest sens, Societatea Română de Radiodifuziune cere
sprijinul Guvernului pentru a putea investi în conservarea
arhivei radioului public. Este nevoie ca documentele să fie stocate
pe suport electronic.
Pentru ca cineva să
asculte toată arhiva radioului public are nevoie de 15 ani, 24 de
ore pe zi. Şi ca să fie trecută pe calculator este nevoie de mai
mult de 20 de ani.
Observator
