Drogurile reprezintă un pericol real în rândul tinerilor din România. Potrivit ultimului raport de ţară privind drogurile, 3,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată substanţe interzise, în special cannabis. Prevenţia, în România, mai ales în şcoli a luat o amploare semnificativă în ultimii ani. Părinţii sunt din ce în ce mai atenţi şi mai conştienţi de acest risc la care se expun copiii lor şi se informează. Dar chiar şi aşa, de exemplu, doar în Bucureşti şi în alte 2 oraşe din ţară se distribuie seringi şi asta pentru că nu există cerere sau statistici în toate judeţele României privind consumatorii de droguri.
Cu ajutorul campaniei Think Twice ne propunem să căutăm variante, opţiuni şi surse complete de informare şi să abordăm inclusiv subiecte tabu pentru ca orice decizie pe care o luaţi să vă ajute să reduceţi riscurile la care sunteţi expuşi.
„Drogurile te pot omorî!”, avertizează medicul toxicolog Radu Țincu.
Cu toţii ştim asta, însă, chiar şi aşa, unul din cinci tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani declară că a consumat, cel puţin o dată, droguri.
„Sunt chiar perioade, cum e weekend-ul sau perioadele de vacanţă în care incidenţa e mult mai ridicată pentru că oamenii folosesc aceste substanţe în scopuri recreaţionale şi ajung într-un final la spital printr-o supradozare sau pentru că anumite substanţe nu au calitate pe care ar trebui să o aibă”, a adăugat medicul.
Tinerii sunt cei care cad pradă cel mai uşor. Perioada adolescenţei este una foarte tumultoasă, trăirile afective sunt complexe, iar tinerii au impresia că drogurile îi ajută să se liniştească sau să se distreze.
„Este o iluzie, este fals şi nu o spun doar pentru că descurajez consumul de droguri, nu că este un slogan, ci este o realitate!”, a spus psihologul Keren Rosner.
Limita dintre a fi consumator ocazional şi a deveni dependent este foarte subţire.
„Este o lume iluzorie care te face să uiţi de tine şi de absolut orice, să fii altfel, să înţelegi totul altfel şi din acest motiv este căutată frecvent pentru că ori de câte ori persoana se simte nemulţumită, nefericită, obosită imediat apelează la drog”, a mai explicat psihologul.
Toxicologul Radu Țincu a explicat că dependeţa de droguri merge doar într-un singur sens, mulți dintre pacienți sfârșind printr-o supradoză.
„Din nenorocire, dependeţa merge doar într-un singur sens, în acela în care pacienţii îşi cresc fie dozele, fie încep să adauge alte substanţe din ce în ce mai periculoase până când ajung în fazele terminale în care folosesc droguri extrem de periculoase şi cei mai mulţi dintre ei sfârşesc printr-o supradoză”, a spus toxicologul Radu Țincu.
Medicii spun că vârsta pacienţilor care ajung la spital a scăzut semnificativ în ultimii ani, astfel încât au ajuns şi copii de 12 ani cu supradoză.
„Poate să vină cu manifestări neuro-psihice, de delir, agitaţie psihomotorie, agresivitate sau pot veni în stare de comă în care nu mai răspund la stimuli verbali, dureroşi sau unii dintre ei ajung în stări foarte grave, cum ar fi stopul cardio respirator pentru că îşi supradozează unele substanţe. Orice zi pierdută nu face decât să îi ducă mai mult pe marginea prăpastiei”, a mai explicat toxicologul Radu Țincu.
Potrivit psihologului Keren Rosner, persoanele care încep să consume droguri nu ştiu despre consecinţele reale și au impresia că cineva exagerează şi doar doresc să îi oprească din a face acest lucru.
Serviciile de tratament pentru consumul de canabis sunt disponibile la nivel național, atât în comunitate, cât și în regim penitenciar, dar o cură într-un centru de detoxificare nu este suficientă. Persoanele dependente au mare nevoie de sprijinul familiei şi al prietenilor.
„În prezent, este cool să fii consumator şi între foarte mulţi prieteni se consideră că este ceva normal să fii consumator, că nu este ceva deosebit şi se jenează poate în prezenţa unor adulţi sau a părinţilor să mărturisească”, a mai spus Keren Rosner.
În 2016, 3.544 de persoane au beneficiat de asistenţă integrată pentru consumul de droguri, ceea ce înseamnă o creştere cu 9,4% faţă de anul anterior. Este al treilea an consecutiv în care sunt vizibile efectele produse de intrarea în vigoare a prevederilor Noului Cod de Procedură Penală, potrivit cărora, în timpul urmăririi penale, persoanele consumatoare de droguri sunt evaluate, la cererea procurorului, în scopul includerii lor în circuitul integrat de asistență a consumatorilor.
