Inteligența artificială (AI) a schimbat radical modul în care elevii și studenții învață, iar profesorii sunt îngrijorați de viitorul științelor umaniste și al societății, în general. Mulți dintre aceștia recurg la diverse metode pentru a-i determina pe studenți să învețe offline.
Criticile la adresa inteligenței artificiale au crescut în număr mare în toate domeniile. Însă când vine vorba de impactul asupra elevilor, studiile preliminare indică efecte potențial catastrofale asupra abilităților cognitive și a gândirii critice.
Profesorii sunt îngrijorați de evoluția inteligenței artificiale asupra modului de învățare încât recurg la diverse metode pentru a-i face pe elevi și studenți să înțeleagă că trebuie să se bazeze pe propriile cunoștințe.
Lea Pao, profesoară de literatură la Universitatea Stanford, a experimentat diverse metode pentru a-i determina studenții să învețe offline. Ea îi pune să memoreze poezii, să recite la diverse evenimente și să admire opere de artă în lumea reală, scrie The Guardian.
În opinia sa, astfel de activități îi ajută pe elevi să fie obișnuiți cu învățarea clasică și să fie dornici de cunoaștere, nu doar de a se baza pe informații generate de un anumit instrument digital.
Ea le atrage mereu atenția că inteligența artificială nu poate face treaba în locul lor. „Nu există nimic care să fie imun la IA”, a spus Pao. „În loc să-i supraveghez, sper că experiențele lor generale din această clasă le vor arăta că există o cale de ieșire”, a mai adăugat aceasta.
Cercetătorii văd inteligența artificială ca pe o amenințare fără precedent
Nu sunt singurele activități pe care le propune elevilor săi. Lea Pao a mai mărturisit că le-a cerut copiilor să viziteze un muzeu local, să privească un tablou timp de 10 minute și să scrie câteva paragrafe în care să descrie experiența.
Mai târziu, ea a aflat că unul dintre elevi a încercat să viziteze muzeul într-o zi de luni, când era închis, și apoi a apelat la AI.
Însă în domeniile asociate cel mai direct cu dezvoltarea gândirii critice - ceea ce numim, în mod colectiv, „științele umaniste” - majoritatea cercetătorilor văd inteligența artificială ca pe o amenințare fără precedent.
Potrivit acestora, riscurile depășesc cu mult problema trișatului la teme și ridică semne de întrebare chiar asupra viitorului învățământului superior, într-o lume care se îndreaptă rapid spre o dominație a tehnologiilor și a mașinilor.
Profesorii au descris în mod repetat de a-i împiedica pe studenți să apeleze la AI pentru a gândi în locul lor, mai ales într-un context geopolitic afectat de conflicte și probleme economice.
„Ne scoate pe mulți dintre noi din minți”, spune un profesor.
„Inteligența artificială generativă este blestemul existenței mele”, spune altul. „Aș vrea să pot da jos ChatGPT (și Claude, Microsoft Copilot etc.) de pe o stâncă”, a mai adăugat el.
Profesori din întreaga lume încearcă cum să le ofere elevilor și studenților instrumente utile pentru a-i obișnui să nu se bazeze în totalitate pe informațiile generate de AI.
Michael Clune, profesor de literatură și romancier, a declarat că mulți studenți au rămas deja „incapabili să citească și să analizeze, să sintetizeze date”, potrivit sursei citate.
Mulți dintre aceștia avertizează că, dacă elevii și studenții nu vor aprofunda cât mai multe cunoștințe sau nu vor avea mai multe abilități, inteligența artificială îi va lăsa fără locuri de muncă.
Potrivit experților, programatorii și specialiștii IT, cei care lucrează la serviciul de relații cu clienții, operatorii care introduc manual date într-un sistem informatic și cei care țin evidența sau gestionează dosare sunt printre cei mai expuși angajați riscului de a fi înlocuiți cu AI sau cu un proces de automatizare care să le preia sarcinile.
Totodată, există locuri de muncă mult mai puțin expuse pericolului AI, precum bucătarii, salvamarii, spălătorii de vase etc.
Ştiri video recomandate
