Profesorii din România sunt departe de colegii lor din statele europene care plătesc cel mai bine cadrele didactice. Diferențele se văd la toate nivelurile de învățământ, de la preșcolar până la liceu, și se accentuează pe măsură ce profesorii avansează în carieră, potrivit datelor Eurydice prezentate de Euronews.
Odată cu începerea unui nou an școlar, profesorii și sindicatele readuc în discuție în multe țări europene două probleme care persistă de ani de zile: salariile care stagnează și lipsa de personal.
Salariile angajaților din școli, în special cele ale profesorilor și directorilor, reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli din educația formală. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor europene, profesorii sunt considerați slab plătiți în raport cu nivelul lor de pregătire.
Unele studii arată că salariile profesorilor aflați la începutul carierei sunt cu aproximativ 40% mai mici decât veniturile altor angajați cu studii superioare. Diferența se reduce pe măsură ce aceștia avansează în carieră, însă între țările europene continuă să existe discrepanțe foarte mari.
În anul școlar 2024/2025, Luxemburg a fost țara din Uniunea Europeană care și-a plătit cel mai bine profesorii la majoritatea nivelurilor de învățământ, atât la începutul carierei, cât și la vârful acesteia, potrivit datelor Eurydice prezentate de Euronews.
Profesorii din Luxemburg câștigau între 55.000 și 62.000 de euro pe an la începutul carierei, în funcție de nivelul la care predau. La vârful carierei, salariile ajungeau la 97.000-109.000 de euro pe an.
Țările de Jos și Germania urmau în clasament, poziția exactă diferind în funcție de nivelul de învățământ și de etapa carierei.
La celălalt capăt se aflau Slovacia, Cehia și Ungaria, țările din UE care plăteau cel mai puțin profesorii ajunși la vârful carierei. În Slovacia, salariile erau cuprinse între aproximativ 18.000 și 22.000 de euro pe an, în funcție de nivelul la care preda profesorul, în timp ce în Ungaria și Cehia ajungeau până la aproximativ 27.000 de euro.
La începutul carierei, cele mai mici salarii erau înregistrate în Grecia și Slovacia, unde ajungeau la cel mult aproximativ 17.000 de euro pe an.
Cât câștigă profesorii din România față de cei din alte țări europene
Graficele Euronews permit și o comparație directă a României cu celelalte state, separat pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Sumele sunt afișate în euro în grafice, iar Euronews precizează că această comparație este realizată în PPS – standardul puterii de cumpărare –, ceea ce înseamnă că sunt luate în calcul și diferențele de preț dintre țări.
În învățământul preșcolar, România apare cu aproximativ 25.000 de euro pe an la începutul carierei și 33.000 de euro la vârful acesteia. Prin comparație, în Luxemburg valorile ajung la 55.000 și 97.000 de euro, iar în Țările de Jos la aproximativ 41.000 și 83.000 de euro.
România se află în partea inferioară a clasamentului și în învățământul primar, cu aceleași valori: aproximativ 25.000 de euro la debut și 33.000 de euro la vârful carierei.
Diferența față de statele din frunte este mare. În Luxemburg, profesorii din ciclul primar pornesc de la aproximativ 55.000 de euro și pot ajunge la 97.000 de euro, în Germania de la 55.000 la 71.000 de euro, iar în Țările de Jos de la aproximativ 41.000 la 83.000 de euro.
România nu este însă ultima în acest clasament. La nivel primar, sub ea apar Polonia, Letonia, Ungaria, Grecia și Cehia.
Diferențele sunt și mai evidente la gimnaziu. În România, graficul indică aproximativ 26.000 de euro pe an pentru un profesor aflat la începutul carierei și 37.000 de euro pentru unul ajuns la vârful acesteia.
În Luxemburg, sumele sunt de 62.000 și 109.000 de euro, în Germania de 61.000 și 79.000 de euro, iar în Țările de Jos de aproximativ 41.000 și 83.000 de euro.
Astfel, la vârful carierei, valoarea indicată pentru un profesor de gimnaziu din Luxemburg este de aproape trei ori mai mare decât cea pentru un profesor din România.
Situația este aproape identică la liceu. România apare cu aproximativ 26.000 de euro la începutul carierei și 37.000 de euro la vârf. Luxemburg ajunge la aproximativ 62.000 și 108.000 de euro, Germania la 64.000 și 85.000 de euro, iar Țările de Jos la 41.000 și 83.000 de euro.
În toate cele patru categorii analizate, România se află, așadar, în partea de jos a clasamentului, chiar dacă nu ocupă ultima poziție. Se observă și că diferențele dintre nivelurile de învățământ sunt mici în cazul profesorilor români: valorile cresc de la aproximativ 25.000-33.000 de euro în preșcolar și primar la 26.000-37.000 de euro în gimnaziu și liceu.
Cât durează până când profesorii ajung la vârful carierei
Evoluția în carieră este legată, de regulă, de rolurile și responsabilitățile profesorului, numărul de ani lucrați, vârstă, nivelul de calificare și performanță.
Potrivit Eurydice, în 11 țări din Uniunea Europeană, profesorii au nevoie de 31 până la 40 de ani pentru a ajunge la nivelul maxim al carierei, în funcție de ciclul de învățământ.
La polul opus se află Danemarca și Finlanda, unde, pentru anumite niveluri de educație, profesorii au nevoie de cel mult zece ani de muncă pentru a ajunge la vârful grilei salariale.
Pe măsură ce profesorii avansează în carieră, cresc și salariile, iar această evoluție este un factor important pentru atractivitatea profesiei și pentru păstrarea cadrelor didactice în sistem.
De salarii mai bune nu beneficiază însă doar profesorii. Un studiu OECD din 2025 citat de Euronews arată că o remunerare mai bună a cadrelor didactice tinde să fie asociată și cu rezultate mai bune ale elevilor.
Cele mai mari creșteri salariale între începutul și vârful carierei sunt înregistrate în Cipru, Portugalia, Țările de Jos și Slovenia, potrivit Eurydice.
România, cea mai mare scădere a salariilor în raport cu costul vieții
Discuția despre salariile profesorilor și evoluția lor în carieră a revenit recent în atenție în Franța, după ce Ministerul Educației a anunțat că, în 2024, un profesor din sistemul național de educație a primit în medie 3.090 de euro net pe lună.
Cifra reprezintă însă o medie pentru mai multe categorii de cadre didactice, cu statute diferite. În plus, profesorii angajați pe bază de contract, care reprezintă aproximativ 8% din personalul didactic și sunt cei mai slab plătiți, nu au fost incluși în această medie.
Franța se numără și printre cele cinci sisteme din UE în care salariile profesorilor nu au ținut pasul cu creșterea costului vieții. Între anii școlari 2023/2024 și 2024/2025, acestea au scăzut cu 0,61% în raport cu costul vieții.
România a avut cea mai mare scădere dintre cele cinci, de 6,34%. Au urmat Slovacia, cu 4,07%, Italia, cu 1,60%, și Comunitatea Franceză din Belgia, cu 0,71%. Euronews arată că doar aceste patru sisteme s-au clasat sub Franța la acest capitol.
