Emigranţii români se întorc acasă cu obiceiuri „împrumutate" din ţările în care au trăit sau cu dorinţa de a arăta că s-au realizat financiar, afirmă specialiștii.
Cel mai des întâlnite sunt următoarele:
- Încearcă să-i impresioneze pe apropiaţi. „Există o dorinţă de a epata în comunitatea din care au plecat. Îşi cumpără «plasme» mari, chiar dacă n-au un loc adecvat în care să-l pună. Îşi achiziţionează telefoane mobile foarte scumpe, chiar dacă nu se folosesc de toate dotările tehnologice"
- Devin adepţi ai alimentaţiei ţării „de adopţie". Îşi schimbă modul de a găti, folosind mirodenii şi ingrediente din ţările în care au muncit. Cei care vin din Italia, spre exemplu, mănâncă şi de 3-4 ori pe săptămână paste, pe care le asezonează cu ierburi şi mirodenii tipice italiene.
În plus, înlocuiesc produsele tradiţionale româneşti cu produse specifice ţărilor în care au locuit. Spre exemplu, în loc de cozonac, de Sărbători mănâncă Panettone.
- Adoptă „limbajul hibrid". Unii răspund la telefon cu «pronto» sau cu «hola», dar acest lucru nu le îmbogăţeşte limbajul. Pozitiv este faptul că învaţă limba respectivă", explică specialistii.
- Sunt mult mai critici. Mulţi dintre emigranţii care vin acasă se arată nemulţumiţi de aproape orice, iar expresia „numai în România vezi aşa ceva" nu lipseşte din nicio frază.
- Sunt mai respectuoşi. „Sunt şi lucruri pozitive. Unii chiar se întorc cu un nivel de civilizaţie ceva mai ridicat, învaţă să salute şi să răspundă politicos şi, mai ales, să mulţumească", a explicat psihologul Cătălin Luca, pentru Adevărul.
