Scopul principal al inițiativei este de a contribui pragmatic la diminuarea dezechilibrului generat de defrișările masive din ultimii ani, din România, prin acțiuni de plantare și prin realizarea unei hărţi a zonelor despădurite.
În același timp, „Plantăm și creștem comunități” are un rol socio-politic, vizând sensibilizarea factorilor de decizie asupra necesității unor măsuri urgente în privința pădurilor și creșterea gradului de conștientizare a oamenilor privind importanța implicării fiecăruia dintre noi în salvarea pădurilor din țara noastră. Un alt rol al acestei inițiative este de a mobiliza cetățenii în dezvoltarea comunităților în care trăiesc.
Mai mult ca niciodată, este important să ne unim forțele pe acest subiect atât de sensibil, să acționăm concret, să atragem autoritățile, atât la nivel central, cât și la nivel local, mediul privat, presa şi românii de pretutindeni ca să salvăm această prețioasă bogăție – pădurile. Nu ne permitem să le pierdem, dar cel mai important, nu ne mai permitem să rămânem indiferenți în fața dezastrelor produse de noi, oamenii. Este momentul să ne oprim din a găsi vinovați și să facem noi înșine pași, precum această primă plantare. Este un demers care va oferi comunității un spațiu verde destinat și activităților educative, susține Paul Precup, primarul comunei Mogoșoaia.
Debutul inițiativei a avut loc la fosta groapă de gunoi a comunei Mogoșoaia, fiind plantați 1.000 de puieți de salcâmi și de stejar cu ajutorul a peste 80 de voluntari din cadrul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, Asociația Hands across Romania și Asociația Commit 2 Evolution. Tineri, părinți și prieteni au regăsit timp de 6 ore farmecul timpului petrecut împreună, în aer liber, cu dorința nobilă de a transforma, pentru comunitate, un spațiu altminteri părăsit și nedorit într-o viitoare oază verde, de liniște și bucurie.
Cred cu tărie că doar unindu-ne forțele pentru astfel de inițiative vom reuși să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a comunităților în care trăim, la dezvoltarea unui mediu sănătos pentru viitorul copiilor noștri. Activitatea Transelectrica este concentrată în sfera priorităților de interes public și acordăm o atenție sporită direcțiilor existente în ceea ce privește politicile de sustenabilitate și dezvoltare durabilă. De aceea, strategia noastră de sustenabilitate se bazează pe o implicare pozitivă în viața comunităților și mai ales pe reducerea impactului pe care activitatea noastră îl poate genera asupra mediului. Considerăm că este de datoria mediului de afaceri, care include atât companii private, cât și companii cu capital de stat, să se asigure că activitatea lor se îndreaptă către o zonă sustenabilă. – Cătălin Nițu, Președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.
Întâlnirea minunată de azi este doar prima dintr-o lungă serie de acțiuni pe care dorim să le derulăm în toată țara, în următorii 5 ani, cu implicarea a 10.000 de voluntari. Da, probabil că 5 ani pare un termen lung pentru gravitatea situației prezente, însă noi vom depune toate eforturile ca cele 300 de hectare pe care ni le propunem a fi împădurite să fie doar timidul început al unei acțiuni de masă și să constatăm, în 2026, că acest tip de inițiativă e la ordinea zilei, e normalitatea, e startul pentru mii de hectare, nu doar sute, spune Mihaela Sandu, președinte Asociația Hands across Romania.
La acțiune au participat Paul Precup, Primarul Comunei Mogoșoaia, Andrei Scutelnicu, Subprefect de Ilfov, Mihaela Sandu, Președinte Asociația Hands across Romania, Mihai Drăgan, Director comunicare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Cătălin Nițu, Președinte al Directoratului Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, alături de Andreea Miu, membru al Directoratului, Adrian Goicea – președintele Consiliului de Supraveghere, Oleg Burlacu și Ciprian Dumitru, membri ai Consiliului de Supraveghere. Instructajul echipelor de voluntari a fost asigurat de Mugur Ghinescu, din partea Ocolul Silvic București.
Una dintre cele mai importante concluzii ale acțiunii se referă la absoluta necesitate a continuării implicării autorităților în inițiative de acest tip, cu sprijinul comunității, asociațiilor și mediului de afaceri.
Din păcate, la nivelul Uniunii, în 2020, România era între țările cu cea mai redusă suprafață împădurită (29%), alături de Franţa (27%), Belgia (22%) sau Danemarca (19%), la polul opus fiind Suedia (63%) sau Estonia (54%). Nu este vorba despre a fi in competiție și nici despre a evidenția părțile mai puțin fericite ale României, dimpotrivă, cred că avem o țară excepțională, cu oameni minunați, iar azi vedem clar asta, cu oameni de acțiune, mânați de dorința de mai bine. Ceea ce vreau să spun este că, dincolo de obligația noastră morală de a păstra inestimabila bogăție naturală a României, noi suntem principalii responsabili pentru sănătatea fizică a noastră și a celor din jur și, nu în ultimul rând, pentru sănătatea socială a întregii comunități, mărturisește Mihai Drăgan, Director comunicare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Următoarea acțiune este estimată în perioada octombrie – noiembrie 2021.
Acțiunea de pe data de 16 aprilie 2021 s-a desfășurat cu respectarea tuturor impunerilor legale impuse în contextul pandemiei SARS-Cov-2.
