În ultima jumătate de secol, românii au renunţat să se mai căsătorească. În 2010, s-au înregistrat cele mai puţine mariaje din ultimii 50 de ani. Explicaţia? Concubinajul e o variantă mai comodă, iar pentru o petrecere de nuntă cheltuielile sunt din ce în ce mai mari.
Cifrele arată că în 2010, doar cinci români dintr-o mie au mai îndrăznit să rostească cel mai important "da" din viaţă. Altfel spus, rata nupţialităţii în România lui 2010 a fost de 5%.
"În 1954, rata era 12,1 - cea mai mare rată din 1930 până încoace", explică Marcela Postelnicu, expert în demografie în cadrul Institutului Naţional de Statistică.
Tinerii fug de căsnicie de frica zilei de mâine. "Tinerii îşi amână căsătoria şi doresc să se căsătorească la 26 de ani femeile, iar bărbaţii la 29 de ani", mai spune Postelnicu.
Cei mai mulţi spun că s-ar căsători dacă ar avea stabilitatea de care s-au bucurat părinţii lor: de o casă şi un salariu decent. Pentru alţii, cariera este pe planul întâi, şi nu familia.
În 1970, spre exemplu, peste 30% dintre căsătorii se făceau între adolescenţi. Astăzi, doar 4 procente din cei care se căsătoresc o fac înainte să împlinească 20 de ani.
"Partea profesională a ajuns să aibă o pondere mai mare şi atunci necesitatea întemeierii unei familii nu mai este atât de mare", spune psihologul Monica Doroftei.
Rata scăzută a căsătoriilor e resimţită din plin şi de organizatorii de nunţi. Dacă în anii trecuţi afacerile mergeau ca pe roate, 2010 le-a adus câştiguri cu 20% mai mici.
Criza economică încurajează concubinajul, dar reuşeşte să şi dezbine familiile. Peste 30.000 de cupluri au ajuns la tribunal în 2010. Statisticile arată că la despărţire se înghesuie femeile şi bărbaţii cu vârste cuprinse între 30 şi 35 de ani.
