Insula Şerpilor este subiectul unei dispute
istorice între România şi Ucraina. Miza este în primul rând strategică -
accesul în apele teritoriale - dar şi economică - posibilitatea explorării şi,
eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. În 2004, Bucureştiul a
sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, iar un verdict este
aşteptat anul acesta. Între timp, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk,
a anunţat luni că preşedinţii român şi ucrainean vor vizita Insula Şerpilor la
jumătatea lunii iunie, planurile vizitei fiind confirmate în proporţie de 99,9%,
aşa cum informa presa de marţi. Însă Administraţia Prezidenţială neagă sec
informaţia: ?Preşedintele nu are în acest moment programată o astfel de
vizită", a arătat purtătorul de cuvânt Valeriu Turcan.
Litigiul dintre România şi Ucraina nu se
referă doar la Insula Şerpilor, aceasta fiind numai una din cinci insule
disputate. Situată în Marea Neagră, la 45 de kilometri de uscat, este cea mai
importantă; alte trei dintre ele sunt ostroave de pe braţul Chilia: Dalerul
mare, Dalerul mic şi Coasta Dracului. A patra se situează la gura
Stari-Stambul: ostrovul Limba. Conform legislaţiei
internaţionale, fiecare ţară are o platformă continentală până la 200 de metri
adâncime şi o zonă economică exclusivă care se întinde 200 de mile marine în
larg. Revenind la Insula Şerpilor, aceasta are o suprafaţă de 17 hectare
şi poate fi străbătută uşor de la un capăt la altul în circa o oră. O zonă
stâncoasă cu vegetaţie săracă, insula îşi datorează numele şarpelui
de apă ce se găsea pe insulă, care a dispărut definitiv în urma amplelor
lucrări secrete desfăşurate de sovietici în anii 50. Insula Şerpilor a început să aibă
importanţă economică în 2005, odată cu descoperirea unor importante rezerve de
petrol şi gaze naturale în subsolul platoului continental din jurul insulei.
GALERIE FOTO: PLANURILE DE DEZVOLTARE PREVĂZUTE PENTRU INSULA ŞERPILOR
Acesta este şi motivul înverşunării Ucrainei:
luna trecută, Ministerul Economiei a prezentat un proiect de lege pentru
crearea pe Insula Şerpilor a unei zone economice libere, Ahilia. Oficial, proiectul doreşte să atragă investiţii pe care să
le utilizeze eficient pentru dezvoltarea turistică a insulei, pentru protecţia
resurselor naturale, dezvoltarea infrastructurii şi intensificarea activităţii
economice. Neoficial, Kievul nu face decât să sfideze legile internaţionale,
inventând o localitate pe un teritoriu disputat în instanţa de la Haga. În
ianuarie 2008, preşedintele Victor Iuşcenko a semnat un decret privind
transformarea Insulei Şerpilor într-o zonă economică specială. Între măsurile
prevăzute de decret se numără punerea urgentă în exploatare a unui complex de
dane portuare şi alimentarea cu energie electrică a Satului Alb. Zona a fost înfiinţată
pentru o perioadă de 30 de ani şi este scutită de taxe de import şi TVA.
Vise ucrainene
Autorităţile au anunţat
inclusiv lansarea unui circuit turistic Odessa - Insula Şerpilor din primăvara
acestui an: responsabilul portului Odessa a declarat că între oraş şi insulă
vor circula zilnic mai multe şalupe. Organizatorii s-au gândit şi la iubitorii
de scufundări, aşa că şalupele vor face şi opriri în cursul acestor voiaje.
Dacă în iulie 2007 insula era locuită de circa
20 de oameni, majoritatea grăniceri, în noiembrie, pe insulă se aflau deja 80
de persoane. În prezent, se estimează că numărul acestora este mai mare de 150.
Pentru ei, un complex de locuinţe pe Insula Şerpilor ar fi gata zilele acestea,
cu apartamente cu apă caldă, încălzire şi puncte sanitare. Lângă
bloc este prevăzută şi construcţia unei saune. Autorităţile ucrainene mai
menţin pe insulă un far, o platformă pentru aterizarea elicopterelor, un
ponton, un oficiu poştal, un post de grăniceri şi chiar şi o filială bancară.
La oficiul poştal, se pot procura ziare noi şi se poate vorbi
la telefon cu persoane de pe ?continent?. Vodcă şi ţigări nu prea se găsesc,
deoarece, aşa cum spune una dintre puţinele femei de pe insulă, dirigintă
de poştă, comerţul cu alcool şi ţigări nu este rentabil în Insula Şerpilor.
Pe insulă mai există un muzeu cu exponate modeste: câteva amfore, macheta unei
rotonde în stil vechi grecesc şi planşe cu planuri de construcţie. Kievul
intenţionează să construiască aici şi o mică uzină de tratare a deşeurilor.
Salariile pe Insula Şerpilor
sunt mult mai mari decât în restul ţării, pentru că se adaugă o serie de
sporuri. Spre exemplu, şeful oficiului poştal primeşte 3600 grivne (circa 483
de euro) pe lună. Singura problemă a oamenilor de pe insulă este considerat
?atacul ziariştilor?, care vin adesea să caute ?ciudăţenii şi fapte fierbinţi?,
conform presei ucrainene.
Când
România şi URSS se ceartă, Ucraina îşi atribuie Insula Şerpilor
Insula a fost recunoscută ca teritoriu
românesc prin Tratatul de la Berlin, din 1878. 70 de ani mai târziu, Viaceslav Molotov
şi Petru Groza (la acea vreme prim-ministru) au semnat un protocol referitor la
frontiere care prevedea că Insula Şerpilor intră în componenţa URSS. Deşi acest
protocol nu a fost ratificat niciodată de România şi a fost ţinut sub tăcere, procesul
verbal de predare-primire a insulei a fost semnat şi a intrat în posesia RSS
Ucraineană. Imediat după ocuparea Insulei Şerpilor, sovieticii au instalat aici
o importantă bază militară de supraveghere maritimă şi aeriană, cu scopul de a
controla gurile Dunării, precum şi sisteme radar care supravegheau întreaga
zonă a Balcanilor. În mai multe rânduri, pescarilor români surprinşi de furtună
pe mare nu li s-a permis să se adăpostească pe insulă.
Strategiile
economice şi juridice
După destrămarea Uniunii Sovietice, ea a intrat
în posesia noului stat independent ucrainean. În septembrie 2004, România a
depus o plângere la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru a putea
exploata resursele minerale de pe platoul continental din zona insulei. Pentru România
este important ca statutul juridic al Insulei Şerpilor să rămână cel de stâncă,
situaţie în care Ucraina nu poate desfăşura activităţi economice în platoul
continental.
O stâncă, în viziunea oficialilor români
În schimb, dacă Ucraina demonstrează că
teritoriul este locuit şi are activitate economică proprie, va avea dreptul să
exploateze resursele pe o rază de 12 mile marine în jurul insulei. Tocmai de
aceea, în noiembrie 2003, autorităţile ucrainene au declarat Insula Şerpilor
zonă de rezervaţie naturală, ca să demonstreze că locul poate oferi condiţii
pentru turism. Acesta a fost doar primul pas pentru că, în 8 februarie 2007, Rada
Supremă a Ucrainei a ratificat propunerea de înfiinţare oficială a unei
localităţi pe Insula Şerpilor: Satul Alb, astăzi populat şi în plină
dezvoltare, împotriva legilor internaţionale.
Zăcăminte
grase de gaze
Kievul a aprobat exploatarea
zăcămintelor de gaze naturale de pe platoul continental, arată presa
ucraineană. Deşi este vorba doar de un proiect, se presupune că în Marea Neagră
trebuie montate câteva sonde de foraj, nu departe de Insula Şerpilor. Zăcământul
se afla la 50 de kilometri est de insulă, iar până la sfârşitul anului se
intenţionează extragerea a nu mai puţin de 1 miliard de metri cubi de gaze
naturale. Cheltuielile de realizare a proiectului au fost evaluate la circa 117
milioane de euro. Presa ucraineană vorbeşte despre întârzierea exploatării
acestor rezerve din cauza ?pretenţiilor teritoriale? ale României.
La întâlnirea dintre şefii
celor două state aflate în litigiu, survenită în octombrie la Bucureşti, Iuşcenko susţinea că nu
Insula Şerpilor este zona de unde Ucraina va extrage petrol. ?A fost greşit
înţeleasă declaraţia mea. De fapt, m-am referit la o altă zonă a Mării Negre de
unde Ucraina va exploata petrol şi gaze.? Cu toate acestea, la el acasă, spune
că Insula Şerpilor este parte integrantă a teritoriului ucrainean, iar guvernul
său are tot dreptul să dispună orice fel de măsuri administrative în zonă.
Liderul de la Kiev a promis însă că Ucraina va respecta decizia instanţei de la
Haga.
Ella Moroiu, Antena3.ro
