Procurorul general al României a prezentat marți, într-o conferință de presă, concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România, despre care a spus că e "mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample". Florența a subliniat că România a fost ținta unor campanii ample hibride în contextul alegerilor din 2024 - prin atacuri cibernetice, măsuri de influențare electorală, etc, - și se află în continuare în vizorul acestui atac hibrid.
"Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (...) că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei. Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului", a declarat Alex Florenţa, în cadrul unei conferinţe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea preşedintelui ţării.
Textul integral poate fi citit AICI
Tehnici de inginerie socială
Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilităţile audienţelor naţionale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei.
Alex Florența a vorbit despre modul în care s-a derulat și se derulează războiul hibrid, care se desfășoară de ceva timp.
"România a fost și va fi ținta unui război hibrid", a declarat el.
Procurorul general a declarat că Rusia atacă hibrid cu scopul de slăbi statul din interior. El a precizat că țintele Rusiei sunt inducerea în eroare a populației, polarizarea, o zonă de dezordine socială, tensiune socială, targetare.
Florența a precizat că sunt probe care arată că războiul a început din 2019, când au fost primele acțiuni, dar că Parchetul nu monitorizează spațiul online, și a început ancheta doar când a fost sesizat.
De asemenea, Alex Florența a spus că nu are cunoștință despre atacuri la adresa procurorilor.
Principalele declarații ale procurorului general:
Războiul hibrid e mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample.
A fost exploatat vulnerabilitatea prin rețele sociale, tehnici de inginerii sociale. Se derulează în continuare un război hibrid. În momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, are rezultate și se derulează prin mai multe instrumente: economice, atacuri cibernetice, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Atacurile cibernetice: accesarea camerelor de supraveghere aflate lângă frontiera cu Ucraina. În 2024 s-au intensificat față de instituții, au fost mai mult de 13 instituții atacate. Au fost 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Actiuni secrete: acte de sabotaj.
Atacurile cibernetice cum au fost asupra unor aeroporturi, instituții publice nu sunt evenimente întâmplătoare, ci fac parte dintr-un atac hibrid cu legături cu Rusia.
La nivelul rețelelor sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie, făcând referire la revoluția din 1989 care generează tensiune. Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate.
Din 27 noiembrie s-a constatat campania de intensificare a candidatului la prezidențiale - peste 1,3 milioane membri care dispersau mesaje pe rețele. Campania avut mesaje instigatoare la ură. Modelul "furtunii de minciuni" - volum mare de conținut, canale multiple, ritm rapid și continuu.
Haștagul revoluție a fost folosit în preajma alegerilor - în perioada 6-8 decembrie 2024 - de pe rețele Telegram din Rusia au fost 1,8 milioane de vizualizări zilnic.
Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, de la media clasică la ferme de troli și rețele întregi de boți.
În spatele atacurilor se află o coordonare din partea unui actori statali străini. Cultivarea unor rețele de afaceri, mass-media care să influențeze acțuni guvernamentale - vizite la Ambasada Rusiei a unor parlamentari români.
Microtargetarea populației românești: O campanie sofisticată încă din 2019 dusă de o companie cu legături cu Rusia - a realizat sondaje personalizate identifcând un anume tip de continut care putea crește numărul de accesări. În urma acestei activități au fost identificate 4 tipuri de atitudini la nivelul populației: identitar- nostalgic, conspiraționist, intereaat de medicină alternativă sau religie.
Fermele de boți au amplificat artificial vizibilitatea, prin folosirea de influenceri corupți. Cel care dorește să dezinformeze își adaptează discursul la context național: energie, migrație, corupție, alegeri.
Patru companii cu legături ”certe” cu Rusia
Au fost patru companii cu legături certe cu Federația Rusă - siteuri, pagini care prezintă conținut generat cu AI, rețea de influenceri - toate targhetând populația României. Rețea amplă de site-uri cu reclame pentru cele 4 companii cu legătură cu Federația Rusă.
Abordarea tematicilor - se face în formă alarmistă, cu tenta conspiraționistă. A fost identificată o campanie care spunea că au murit rudele unor demnitari. Au fost distribuite pe Facebook de cetățeni străini de origine africană sau care distribuiau anonim.
Metoda folosită DOPPELGANGER - tactica de dezinformare în mediul online - ca să pară că vin din surse oficiale - sunt clonate siteuri ale unor instituții publice, care imită vizual sursa originală pentru a crea confuzie - dau informații care par reale, dar denaturează, conținutul e apoi distribuit prin conturi false, boți, scopul fiind nu doar să li se transmită oamenilor minciuni , ci să nu mai știe în cine să aibă încredere.
Au fost 2000 de pagini pe Facebook care generau conținut prin AI - redirecționau traficul către siteuri bazate pe titluri înșelătoare care atrăgeau atenția prin curiozitate, indignare, s-au utilizat reclame. Au fost create în perioada 2022 - 2024 pe narative religioase, medicină alternativă, comunism, nostalgie etc - pentru ca apoi să direcționeze către siteuri clone - exemplu site-ul CE ZICE LUMEA. Canalul Telegram: PROPAGATORCG - care și-a schimbat apoi numele în IMPLICA-TE SI TU.
Sondaje false
Au fost sondaje false, materiale cu Călin Georgescu pe fundalul cărora rula vocea lui Georgescu. Au fost testate mai multe tipuri de conținut, fiind destinate unor nișe emoționale. Pentru viralizare suplimentară a mesajelor lui Călin Georgescu s-a folosit foarte mult campania TikTok , cu o rețea de peste 20 mii de boți, păstrată din 2023 și activată înainte de primul tur ale alegerilor. TikTok, la solicitare noastră, a făcut o analiză amplă, au fost identificate două rețele coordonate care-l promovau pe Călin Georgescu.
Rețeaua Pravda, din 2019 a fost extinsă în 19 țări din UE, printre care și România -cu mesaje care justificau invazia rusă în Ucraina.
Acțiuni lansate de pagini pro-ruse: de exemplu boicotarea supermarketurilor prin #curateniegenerala - 156 de milioane de vizualizări - locul 4 la nivel național.
Începând cu luna martie a anului 2024, au fost înregistrate noi publicații proruse pe spațiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro) care au preluat conținut de pe canalele de comunicare ale ecosistemului de dezinformare rus. Ecosistemul Pravda face parte dintr-un grup coordonat, Portal Kombat, creat pentru a răspândi propagandă prorusă în Europa și alte regiuni, la nivelul anului 2023 fiind lansate 30 de site-uri similare în diferite state, iar în anul 2024, 19 astfel de site-uri la nivelul Uniunii Europene.
Articolele diseminate de Pravda România au fost aliniate obiectivelor strategice ale Federației Ruse, precum: justificarea agresiunii împotriva Ucrainei, slăbirea coeziunii în cadrul Uniunii Europene, portretizarea imaginii Federației Ruse drept potențial partener. Concret, în perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România și-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor și retorici naționalist-extremiste, indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu.
În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 01 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea "României Mari" în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți. În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcționa utilizatorii către site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro, unde erau promovate elemente privind programul electoral al candidatului, precum și îndemnuri de susținere a acestuia.
Retorica a fost preluată atât pe canalele de comunicare din spațiul rus, respectiv la nivelul unor canale de Telegram și publicații locale, cât și pe canale de Telegram active în Serbia și Republica Moldova, fiind vizate comunitățile proruse lipovene și rutene din România, cu scopul de întări percepția eronată de stat expansionist asupra României.
"S-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral. Este esenţial să înţelegem în acest context modul în care s-a derulat şi se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp", a subliniat Florenţa.
Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparaţie cu războiul tradiţional, este "mult mai insidios, mult mai perfid", dar cu rezultate mult mai ample de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat.
"Pentru că este un termen foarte uzitat în spaţiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înţeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de faţă, prin comparaţie cu războiul tradiţional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat - fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acţiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică şi, desigur, dezinformarea şi propaganda", a arătat Alex Florenţa.
85 000 de atacuri cibernetice
Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
"Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti. (...) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obţinerea unor credenţiale, în special din partea autorităţii electorale centrale şi a Biroului Electoral Central, (...) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească", a explicat Florenţa.
Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florenţa a răspuns afirmativ.
"Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influenţare, de dezinformare şi de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia", a indicat procurorul general.
Ştiri video recomandate
