Două persoane au fost arestate miercuri seara de Tribunalul Bucureşti, la propunerea Parchetului General, după ce au fost acţiuni de prindere în flagrant. Una dintre acestea s-a desfăşurat la un restaurant din Capitală, unde s-a dat şpagă suma de 7.500 de euro dintr-o mită de 10.000 de euro, astfel încât un tunisian să obţină cetăţenia română, falsificând însă cu complicitatea mai multor persoane din România, dar şi din Ucraina certificate de naştere, certificate de căsătorie, dar şi de deces ale unor aşa-zişi bunici, care ar fi trăit în teritorii care au aparţinut României înainte de 1940. Reținerile din această seară au loc la mai bine de șapte luni după ce Parchetul General făcea publică ancheta.
Este o reţetă pe care au descoperit-o Parchetul General şi Poliţia Română încă din 2025, pentru că, începând de atunci au fost destructurate mai multe reţele din care făceau parte notari publici, avocaţi, funcţionari – cei care prin aceeaşi metodă ar fi dat mai multor oameni care nu aveau acest drept cetăţenia română; oameni care nu au fost niciodată în România – vorbim despre tunisieni, ruşi, ucraineni, astfel încât să aparţină de Uniunea Europeană.
"Deci, l-am împrumutat cu nişte bani printr-o cunoştinţă de-a noastră comună", a explicat suspecta în timpul flagrantului, menţionând că împrumutul ar fi avut loc în martie. Totodată, ea a spus că nu ştie ce sumă i-a fost restituită, întrucât nu a numărat banii.
În cazul primei inculpate, care deține atât cetățenia română, cât și pe cea a Republicii Moldova, procurorii au reținut infracțiunile de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu.
"La data de data de 02.10.2025, inculpata i-a pretins unei persoane (martor) suma de 5.000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC) în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari înainte de 1940.
În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5.000 euro, a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean", s-a menţionat în comunicatul transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada 7 noiembrie 2025 - 26 ianuarie 2026, la solicitarea inculpatei și a unui cetățean ucrainean, au fost falsificate mai multe acte de stare civilă privind bunicii materni ai unui martor.
Anchetatorii susțin că documentele au fost plăsmuite în Ucraina și includ extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă, precum și certificate de deces emise de autoritățile ucrainene. De asemenea, procurorii afirmă că cetățeanul ucrainean s-a deplasat în repetate rânduri din România în Ucraina, unde, cu ajutorul unor persoane de legătură, ar fi falsificat certificatele de naștere, căsătorie și deces ale bunicilor martorului, astfel încât acestea să ateste în mod nereal că cei doi s-au născut înainte de anul 1940 în regiunea Odesa.
"La data de 26.01.2026, aceste acte plăsmuite au fost remise martorului, care a fost sprijinit ulterior, la data de 25.02.2026, în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române.
La data de 18.11.2025, inculpata a determinat un funcționar din cadrul Autorității Nationale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 (cinci) cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de 5 persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității", au mai precizat reprezentaţii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în comunicat.
În ceea ce o privește pe cea de-a doua inculpată, procurorii au reținut în sarcina acesteia infracțiunile de trafic de influență și complicitate la dare de mită.
"În data de 23 aprilie 2026, inculpata a pretins martorului suma de 7.500 de euro, pentru ea și pentru funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Inculpata a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care ii va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.
La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7.500 euro", a mai transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
