Curtea de Apel București le-a dat dreptate, rând pe rând, firmelor care au contestat trei dintre contractele de autostradă finanțate din împrumuturile SAFE, pe care Guvernul Bolojan le prezenta drept proiecte strategice spre Republica Moldova și Ucraina, după ce competitorii au reclamat că licitațiile nu au fost transparente.
Hotărârile vin la doar câteva luni după ce membri ai Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor acuzau, sub protecția anonimatului, presiuni venite de la Palatul Victoria pentru respingerea contestațiilor, acuzații pe care șeful instituției le neagă, iar cea mai recentă decizie a judecătorilor privește chiar contractul despre care sursele noastre spuneau că s-au apăsat cele mai multe butoane de la Guvern.
„O componentă importantă pentru care am luptat în această perioadă este cea pentru infrastructura civilă și militară, care înseamnă capetele de autostradă spre Republica Moldova Pașcani, Iași, Ungheni și capătul de autostradă spre Ucraina Pașcani, Suceava-Siret. Și cred că sunt niște lucruri importante” - Ilie Bolojan, 14 mai 2026.
Vă prezentam în urmă cu o lună, în exclusivitate, listele acestor achiziții și dezvăluirile unor membri ai CNSC care acuzau presiuni venite de la Guvern pentru respingerea contestațiilor privind licitațiile pe infrastructură.
Pe românește, funcționari ai statului român acuză că mai multe licitații din SAFE au fost trucate.
În urma difuzării anchetei jurnalistice, președintele CNSC ne-a transmis un punct de vedere în care neagă toate acuzațiile făcute de consilieri din cadrul instituției pe care o conduce și spune că nu au existat presiuni, că sistemul aleatoriu care repartizează dosarele chiar este aleatoriu și că acuzațiile pun sub semnul îndoielii activitatea CNSC.
Însă Curtea de Apel București este cea care a spulberat până acum trei contracte. Câștigătorii desemnați de Ministerul Transporturilor și CNAIR au semnat contractele și s-au demarat proiectele. Doar că cele mai multe dintre firmele competitoare au atacat deciziile CNSC în instanță.
Cea mai recentă hotărâre a fost dată pe 6 octombrie. Judecătorii au admis plângerea constructorului Concelex, care a contestat licitația pe lotul trei din Drumul Expres Suceava-Siret-Ucraina.
Contractul pentru lotul trei este fix cel despre care un membru CNSC ne relata, sub protecția anonimatului, că s-au apăsat cele mai multe butoane de la Palatul Victoria, prin oamenii pe care fostul secretar adjunct de la Secretariatul General al Guvernului, Cristina Trăilă, i-ar avea în cadrul CNSC.
Lehel Bogdan i-a promis lui Trăilă și Bolojan că se dă pe 29.05.2026, vineri. Așa că vineri, la ora 14:00, înainte să se termine programul de lucru de la CNSC, la Guvern erau membrii asocierii Far Foundation SRL, AutoMagistral Pivden SRL, Lincor Trans SRL (câștigătoarea procedurii) și reprezentanții CNAIR, pentru a semna contractul.
Telefoanele sunau peste tot, inclusiv de la CNAIR. Procedurile nu erau finalizate, deci nu se putea da decizie.
La finalul programului, completul învestit cu cauza a plecat acasă. Înjurând printre dinți, au plecat și cei de la Guvern. Decizia s-a dat peste câteva zile, cu respingerea contestației.
Pe 29 mai s-au semnat loturile unu și doi, iar pe 18 septembrie, Curtea de Apel București a anulat majoritatea actelor din contract și a cerut refacerea licitației.
„Obligă Autoritatea contractantă la continuarea procedurii de atribuire și reevaluarea ofertelor Concelex SRL, Construcții Erbașu SA și asocierii Far Foundation depuse pentru Lotul 1 și Lotul 2”, se arată în hotărârea judecătorească.
Toate cele trei loturi au fost câștigate de o asociere dintre o firmă românească, una ucraineană și una din Republica Moldova, iar firmele contestatoare au reclamat că licitațiile nu au fost transparente. Aceeași acuzație este adusă și în cazul contractului semnat pentru tronsonul patru al autostrăzii A8.
„Astăzi s-a semnat și primul contract de construcție pe tronsonul dintre România și Republica Moldova. Este un tronson de 15km, tronsonul patru, între Iași și Ungheni. Lucrările ar urma să înceapă după perioada de proiectare de aproximativ șase luni de zile și să se finalizeze până în 2030” – Ilie Bolojan, în data de 2 iulie 2026.
Vicepremierul Republicii Moldova a venit în luna iulie la București. La Palatul Victoria a fost organizată cu mare fast ceremonia de semnare.
„Este mai mult decât un proiect de infrastructură între cele două țări. E un proiect strategic și prin semnarea acordului, prin semnarea acestui contract, chiar dacă așa invizibilă, se mai ridică o barieră”, declara Radu Miruță, fostul ministru al Transporturilor, în data de 2 iulie 2026.
Un proiect strategic în valoare de 3,57 miliarde de lei, ce urma a fi realizat de o asociere de trei firme din Italia: Itinera SpA, Saipem SpA și ICM SpA.
Ilie Bolojan, iulie 2026: „Tronsonul integral dintre Pașcani și Ungheni, Republica Moldova prinde patru sectoare de drum. Trei sunt, deci în bună regulă, au fost semnate, cel de la granița astăzi. Mai avem un singur sector care este într-o fază de contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și sper că cel mai târziu în toamna acestui an, odată cu finalizarea acestei contestații, și acesta să poată fi semnat”.
Pe 5 august, în urma plângerilor competitorilor, Curtea de Apel București a modificat decizia CNSC și a suspendat executarea contractului; poate și pentru că două dintre firmele italienești au venit cu pietre grele de picioare.
Itinera a fost vizată în Italia de o procedură antitrust referitoare la o înțelegere anticoncurențială secretă, constatată de Autoritatea Italiană pentru Concurență și Piață, iar Saipem a fost implicată într-un scandal major în Algeria.
Compania a fost acuzată că a obținut contracte publice la prețuri nejustificat de mari față de valoarea reală a pieței, profitând de influența sau autoritatea unor reprezentanți ai companiei de stat Sonatrach.
Mai mulți oficiali algerieni au fost condamnați pentru corupție, în vreme ce reprezentanții companiei italienești au scăpat de procese, dar și de despăgubirile de 192 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să le plătească Algeriei.
Cum au ajuns toate aceste contracte de infrastructură din împrumuturile SAFE să fie semnate cu constructori străini, având în vedere că de la Guvern se transmitea altceva privind impactul în economie? S-a discutat și despre acest lucru în spațiul public: „Este un impact consistent, direct, minim 50% din din sumele și programele din safe, aici eliminând sau de aici eliminând programele legate de infrastructura duală de autostrăzi, pentru că acolo este, evident, vorbim de 100% producție românească”.
Am încercat să vorbim atât cu directorul CNAIR, cât și cu secretarul de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma, prezent la parafarea proiectelor. Niciunul nu a fost de găsit.
