Pe 12 decembrie, Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pe acest proiect de lege, motivând că are drept obiectiv adoptarea până la 31 decembrie a proiectelor de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat.
"Trebuie să curmăm această practică în care sunt încălcate legi - Legea finanţelor publice, conform căreia Guvernul are obligaţia de a înainta proiectul bugetului de stat şi proiectul privind bugetul asigurărilor sociale de stat Parlamentului până în data de 15 noiembrie. Este vital pentru buna funcţionare a economiei româneşti, a instituţiilor publice, a autorităţilor locale şi pentru fiecare cetăţean român să cunoască foarte clar ce se va întâmpla pe anul viitor, firmele să-şi facă un plan de afaceri, autorităţile locale să poată să-şi adopte bugetele, de asemenea instituţiile publice să ştie foarte bine cum să-şi planifice toate activităţile, cheltuielile publice, iar proiectele de investiţii noi să nu fie blocate", explica, atunci, premierul Ludovic Orban.
El preciza că plafonul cheltuielilor de personal pentru anul 2020 este de 9,7% din PIB, cu intenţia de reducere în 2021 la 9,4%. Plafonul privind datoria publică pentru sfârşitul lui 2020 este de maximum 40% din PIB, plafonul pentru finanţările rambursabile contractate de unităţile sau subdiviziunile administrativ-teritoriale a fost stabilit la suma de 1.200.000.000 de lei, plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate la suma de 1.300.000.000 de lei, iar plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern prin Ministerul Finanţelor şi unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru 2020 este stabilit la 8.000.000.000 de lei.
Din patru amendamente formulate la acest proiect de lege, Executivul a acceptat două, formulate de deputatul PNL Bogdan Huţucă, prin care plafoanele nominale ale cheltuielilor totale şi de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt majorate de la 78.338,1 milioane de lei la 78.392,8 milioane de lei.
