"În plan umanitar, am reconformat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților care vin în ţara noastră. Este foarte posibil ca fluxurile de refugiați să crească.
De aceea am discutat cele mai bune modalități de coordonare astfel încât să facem faţă cu bine acestei crize fără precedent.
Am discutat şi despre situaţia din Republica Moldova şi am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați precum şi altor provocări pe care Chișinăul trebuie să le facă faţă.
Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană alături de toate statele membre să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova precum şi în ceea ce privește creșterea rezilienței sale.
Am transmis președintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria în carul NATO pentru întărirea securității țarilor noastre dar şi a regiunii.
România va continua să acționeze ca un stat responsabil pentru asigurarea securității cetăţenilor
Am prezentat evaluarea României şi pe baza acesteia necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic, cu accent pe sudul acestuia la Marea Neagră ca răspuns ferm cu caracter strict defensiv al NATO la adresa acțiunilor agresive ale Rusiei.
România va continua să acționeze ca un stat responsabil pentru asigurarea securității cetăţenilor noștri fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop.
Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene. Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% față de anul 2020.
Însă există încă un potențial mare pentru noi oportunități în domeniul economic și la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce privește creșterea investițiilor reciproce.
În contextul necesității reducerii dependenței energetice de Federația Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport.
Am subliniat, totodată, importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional.
"Aderarea noastră la spațiul Schengen va contribui în mod esențial la consolidarea Pieței Unice și la întărirea rezilienței Uniunii"
Într-un context în care interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări, am discutat cu domnul Președinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, și, pe de altă parte, găsirea de soluții pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre.
Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno - bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție.
Am abordat, desigur, și obiectivul țărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spațiul Schengen.
Aderarea noastră va contribui în mod esențial la consolidarea Pieței Unice și la întărirea rezilienței Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple”, a mai spus Klaus Iohannis după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei Rumen Radev.
