Arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au realizat o descoperire unică, în urma unor săpături care au început după ce municipalitatea și-a arătat intenția de a amenaja o autobază pentru autobuze electrice. Este vorba despre vestigiile arheologice ale celui mai bogat oraș din provincia romană Dacia: Colonia Aurelia Apulensis. Așezarea romană a primit în antichitate statutul de colonie și epitetul de Chrysopolis „Orașul de Aur” atât datorită apropierii de zona auriferă, cât și ca urmare a prosperității sale.
Arheologul Radu Ota, cel care a supravegheat săpăturile realizate în anul 2025, a declarat pentru Antena3.ro că semnificația acestei descoperiri este deosebit de importantă pentru potențialul turistic, dar și pentru calitatea conservării vestigiilor.
Mai exact, este cea mai mare suprafață cercetată arheologic într-un oraș roman, descoperită cu ocazia unor săpături arheologice preventive. E vorba despre jumătate de hectar, unde au apărut vestigii dintr-un cartier roman care aparține orașului Colonia Aurelia Apulensis. Potrivit arheologului Radu Ota, vestigiile au potențialul de a intra în patrimoniul UNESCO:
“Este cel mai bogat oraș roman din Dacia și este foarte importantă această descoperire și pentru faptul că aceste vestigii se păstrează bine spre foarte bine și au potențial de accedere în patrimoniul universal UNESCO fără probleme. Ar fi cea mai mare suprafață cu vestigii care ar putea fi conservată in situ pentru vizitare. Este o ocazie unică de a conserva in situ pentru vizitare o suprafață mare dintr-un oraș roman din Dacia. Mai sunt vestigii la Ulpia Traiana dar s-au cercetat acum mai bine de 100 de ani. Aici, într-o singură cercetare, a fost dezvelită suprafața de jumătate de hectar cu vestigii urbane dintr-un oraș roman, chiar cel mai important oraș al Daciei”, a precizat arheologul Radu Ota.
› Vezi galeria foto ‹
Inscripții romane unice, descoperire în urma săpăturilor, lângă Alba Iulia
Săpăturile au scos la suprafață nu doar ruinele unor clădiri urbane, dar și importante obiecte romane care spun multe despre originile identității noastre naționale. Printre acestea se numără două altare votive, cu inscipții valoroase din punct de vedere istoric, aproape intacte:
Pe o inscripție apare “Iuppiter Optimus Maximus”, fără abrevieri adică lui Jupiter, “cel mai Bun și cel mai Mare”.
“Este unica inscripție despre acest zeu care în titulatura sa este redată integral fără abrevieri. De obicei apare IOM, deci abreviat”, a precizat Radu Ota.
O altă descoperire este chiar mai importantă. Este vorba despre un altar votil pe care se păstrează o inscripție de nouă rânduri, ceea ce este foarte rar.
“Este dedicat zeităților nemuritoare. Este vorba despre un subofițer al Legiunii a V-a Macedonica, Aurelius Acvilinus, care avea funcția de speculator în această Legiune romană (rol de spionaj și de gardă de corp pentru un general n.r.). Acesta fusese detașat din zona Turzii de astăzi, pentru că acolo era castrul Legiunii a V-a, fusese detașat în stafful guvernatorului provinciei Dancia, la Apulum. Aici se întindea palatul guvernatorului pe cinci sau șase hectare. Deci era un complex de clădiri impresionante”.
Cât privește ruinele descoperite, acestea aparțin unor clădiri romane de locuire. Nu sunt încă indicii privind temple, însă cercetarea este încă în curs.
“Cercetarea va dura și anul viitor, în cazul în care Primăria va continua proiectul și va finanța cercetarea. Deocamdată putem spune că este vorba despre clădiri de locuit și probabil niște băi publice, niște terme, dar suntem la început”, a mai precizat Radu Ota.
Descoperirea arheologică poate fi considerată "un Pompei" al provinciei romane Dacia
Acesta a precizat că descoperirea ar trebui să stea la baza unui viitor parc turistic, creat inclusiv prin implicarea Ministerului Culturii:
“Ar fi foarte mulți vizitatori pentru că este o moștenire a identității noastre, de fapt. Este o descoperire foarte importantă. În mod normal ar trebui să fie un parc turistic acolo. Și dacă se va construi eventual acea autobază sau stație de autobuze electrice, și așa voi face tot posibilul ca măcar o parte din aceste vestigii să fie conservate in situ spre vizitare. Tot va fi un punct de vizitare, un punct muzeal, cel puțin. Dar în mod normal ar trebui să fie un parc arheologic, în care să se implice și Ministerul Culturii și celelalte autorități ale statului să finanțeze așa ceva. Ar aduce foarte mulți bani la buget asemenea vestigii”.
Arheologul Radu Ota compară descoperirea realizată de echipa din Alba Iulia cu ruinele unor așezări cunoscute în lumea întreagă, precum cele de la Pompei sau Efes:
"Nu este exagerată (comparația cu orașul antic Pompei, n.r.). Chiar primul director al Muzeului din Alba Iulia, Adalbert Cserni, doctor în științe naturale și un arheolog, spunea că Apulum este un Pompei al provinciei Dacia. Nu este absolut deloc exagerat. Se păstrează niște pavimente de piatră, vreo 12 drumuri și multe curți interioare. Unele pavimente sunt extraordinar de bine păstrate. Nu vezi oriunde așa ceva. Mai vezi la Pompei, mai vezi la Efes, în situri foarte cunoscute”, a conchis Radu Ota .
Ştiri video recomandate
