La granița României cu Ucraina, în Munții Maramureșului, războiul își face simțită prezența în cel mai crud mod. Aici, printre brazi și stânci, ia naștere un… cimitir cu sute de morți. Sunt oameni care fug din calea bombardamentelor și care speră să scape cu viață. Cei mai mulți, însă, nu reușesc. În fiecare săptămână, salvatorii români pornesc în misiuni. Câţiva dintre eroii de la Salvamont Maramureș au făcut mărturii emoţionante pentru Antena 3 CNN despre misiunile dificile pe care le-au avut în inima munţilor aflaţi la la graniţa nordică a ţării noastre.
Cel puţin 28 de ucraineni au murit striviți pe crestele Munţilor Maramureşului în aproape 3 ani
Cu lacrimi în ochi şi inima sfâşiată de durere, o mamă a spus despre fiul ei în interviul acordat pentru Antena 3 CNN: "Dar de ce l-a dus la război? Este în Petrovsk". Laurențiu Rădulescu și Cosmin Herea au ajuns la granița de nord a României cu Ucraina, unde au vorbit cu mai multe mame își văd copiii recrutați pe front de pe o zi pe alta. Şi asta pentru că ei au ales să arate anul acesta un altfel de război al vecinilor de la graniță. Un conflict al supraviețuirii. Unul în care, în cei 3 ani de atacuri ilegale și neprovocate ale Rusiei, peste 20.000 de bărbați au ales să fugă de conflict prin țara noastră – aproape 14.000 doar anul trecut.
Călătoria echipei de la Antena 3 CNN a început lângă câțiva membri ai Salvamont Maramureș, o mână de oameni care le-au arătat că traseul celor care încearcă să scape de gloanțele rușilor este cel puțin la fel de mortal pe timp de pace în România. 300 de oameni salvați în aproape 3 ani. Cu toții au fugit de război. 28 au murit striviți pe creste. Cifre oficiale, pentru că, în realitate, numărul celor care nu au mai putut fi reparați este mult mai mare.
"S-au înăsprit la ei condițiile de recrutare. Când aud ucraineană, de departe, se sperie şi aleargă... fug, da... Cred că sunt ai lor şi... să nu-i prindă", a povestit un angajat de la Salvamont Maramureş.
Igor, Ivan, Oleg, Sergei sunt doar câteva nume ale ucrainenilor care au fugit de război și au nimerit în iadul Munților din Maramureș. Până la 6.000 euro plătesc fugarii călăuzelor ucrainene, care odată ajuns aproape de granița Ucrainei cu România, își abandonează așa-zişii clienți. Sunt cazuri în care corpurile refugiilor sunt abandonate chiar de grănicerii țării vecine.
"Unii erau exact pe frontieră, ăia doi, iar pe ei (n.r.: grănicerii), nu i-a interesat să vină să îi ia", a mai declarat angajatul de la Salvamont Maramureş.
Un tânăr din Ucraina a fugit în România împreună cu pisica lui
Celebru este și cazul în care un tânăr ucrainean a fugit din țară împreună cu pisica lui. Bărbatul a ținut-o sub haină până când a fost salvat de Mihai.
"De la 06:00, dimineaţa până în jurul orei 12:00, după-amiaza, am urcat ascensiunea către vârful muntelui. Pe schiuri, evident, că era zăpadă. Putea vorbi, era de 11 zile pe jos", a povestit Mihai, alt angajat de la Salvamont Maramureş.
Iar dacă nu mor în munți, mulți fugari ucraineni încearcă să traverseze înot râul Tisa – 63km de graniță ca lungime cu Ucraina.
"Aproape toată frontiera cu Ucraina, în zona Maramureșului, este dublată de camere video, camere video cu senzori, iar în momentul în care migranții ucraineni trec ilegal granița, acele imagini ajung într-un dispecerat creat special Insighetul Marmației", a spus Laurențiu Rădulescu, reporter Antena 3 CNN.
Un tânăr ucrainean: Am fugit din cauza războiului. Şi pentru că noi vrem să trăim
Un poliţist de frontieră a declarat pentru Antena 3 CNN: "De cele mai multe ori, ne întreabă dacă îi trimitem înapoi în Ucraina și când le spunem că nu îi trimitem, încep să plângă. Ne mulțumesc".
Iar de aici, drumul disperării celor care fug de pe front se încheie în curtea centrului de Imigrări din Siget vestul Europei, acolo unde au și sprijin din partea rudelor care au părăsit Ucraina la începutul conflictului.
"Când începuse războiul se mergea pe front ca parte a unui contract. Iar apoi, erai liber să te poţi întoarce de pe front. Însă, apoi, soldaţii noştri au devenit un fel de prizonieri. Nu sunt liberi să mai poată pleca. Îmi pare rău, dar poţi fi obosit, bolnav. Nu, trebuie să lupţi!", a mărturisit un tânăr ucrainean pentru Antena 3 CNN.
Ulterior, în cadrul interviului, el a mai spus: "Eu sunt născut în Zaporojie. Eu nu am nicio şansă să mă întorc acasă, pentru că este imposibil". Întrebat de ce a fugit în România, el a spus: "Din cauza războiului. Şi pentru că noi vrem să trăim".
Puţini fugari ucraineni rămân în România. Cei mai mulţi aleg să meargă în vestul Europei, acolo unde au şi sprijin din partea rudelor, care au părăsit Ucraina la începutul conflictului. Potrivit Parchetului Ucrainean, în ultimii 3 ani, au fost deschise oficial 90.000 de dosare pentru dezertare.
Ştiri video recomandate
