Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că ar vrea să le ofere militarilor care pot ieși la pensie la termen un surplus de 10% la salariu pentru a-i stimula să rămână în sistem mai mult. Miruță spune că asta ar însemna economii pentru MaPN, care ar putea apoi să alimenteze aceste creșteri salariale, pentru că Ministerul Apărării plătește și salarii și pensii, nu doar salarii. Invitat la Antena 3 CNN, Miruță a spus și că se încearcă, printr-o dezinformare în spațiul public, să se lege situația pensiilor militare de cele ale magistraților.
Radu Miruță: (...) Unele lucruri pot fi corectate. Cum contribuie MApN la efortul comun? Nu tăiem 10% din soldele militarilor. E exclus să facem asta. Nu reducem numărul de persoane, Armata Română are astăzi un grad de încadrare de 61%, ce vrem să facem? Să avem 30%? nu schimbăm modul de calcul al pensiei. Nu sunt în situația în care fug de efortul ăsta comun. Guvernul trebuie să scadă cheltuielile. La MApN e o situație excepțională, avem un război la graniță și ne-am angajat să cheltuim mai mult pentru apărare și înzestrare. MApN e un mamut. Dincolo de nucleul care presupune omul, militarul, există multe activități colaterale unde am început să mă uit și nu sunt sume mici. De acolo se pot reduce.
(...)
Radu Tudor: În ultima perioadă, în ultimii ani, rezerviștii militari, pensionarii au avut pensiile înghețate. Au văzut cum pensiile civile cresc și pensiile lor au rămas la fel. Am văzut că există și o pensie medie, dar chestiunea asta e foarte sensibilă pentru că mulți dintre pensionarii militari, rezerviști, din păcate, au început să cadă pradă suveraniștilor, naționaliștilor și să îngroașe rândul acestor nostalgici comuniști anti-occidentali care, din punctul meu de vedere e un cerc foarte toxic.
Radu Miruță: Eu m-am apucat acum vreo doi ani și jumătate de a rezolva nedreptatea din zona pensionarilor cu grupe de muncă – mineri, energeticieni – și, din opoziție, când toată lumea spunea că nu se poate, un parlamentar la primul mandat a rezolvat această nedreptate.
M-am uitat atent, că am primit multe întrebări, la situația minuțioasă a pensiilor din zona militară. Sunt două componente aici – una, cei care erau deja la pensie au fost decuplați de cei în activitate ca atunci când crește venitul celor din activitate să nu se mai sincronizeze și cu creșterea pensiilor. În 2017 li s-a dat cu satârul și s-a decuplat. Au rămas tot timpul în urmă. Guvernele de atunci au avut de ales între a crește și celor în activitate și celor la pensie, probabil că n-au avut bani cu ambii și s-au mulțumit să-i dea la o parte pe cei care erau la pensie și le-au mai crescut celor în activitate.
Asta i-a făcut pe oameni să înțeleagă că singura șansă să aibă o pensie mare este să se pensioneze când au un venit mare, ca să rămână cu izvorul ăsta.
Referitor la cei care urmează să iasă la pensie și sunt astăzi la pensie – aici e o dezinformare intenționat întreținută în spațiul public, în încercarea de a-i lipi cu situația magistraților. Nu este deloc așa și vă spun trei-patru argumente majore.
Radu Tudor: Nu sunt puțini cei care spun că introduc și pensiile militare de serviciu în categoria pensiilor speciale.
Radu Miruță: În primul rând, se spune că militarii ies la pensie cu 13 ani mai devreme. Este fals, reducerea vârstei de pensionare pentru militari este cu un an la un an, cu șase luni la un an, cu patru luni la un an, în funcție de locul unde au lucrat. De-a lungul activității de 25 de ani pe care minimum o face un militar, el nu 25 de ani din 25 a lucrat în condiții care să-i reducă vârsta de pensionare. Se reduce major la scafandri, la parașutiști, la piloți. La restul se reduce câte puțin și dincolo de explicația asta, vă arăt rezultatul – anul trecut s-au pensionat 1216 oameni. Din 1216, unul singur a avut reducerea vârstei de pensionare cu 13 ani. Unde e reducerea cu 13 ani pentru toți militarii armatei române?
Mai mult decât atât, legea pensiilor, astăzi, pentru militari, care spune că în 2035 ei vor avea vârsta standard de pensionare, mai ridicată, de 65 de ani, astăzi vârsta lor standard e undeva la 59 de ani pentru că crește în fiecare an. Ne uităm pe situația anului trecut, când era 58 de ani. Maximul cu care putea să scadă e 13 ani, adică 45 de ani, lege spune oricum că mai mult de 47 nu poate să scadă.
Media celor care s-au pensionat anul trecut a fost peste 52 de ani. Asta înseamnă – unu, că foarte puțini se pot pensiona cu reducerea maximă a vârstei de pensionar și, doi, mai vin cu o cifră – 75% dintre cei care au dreptul să se pensioneze au preferat să rămână în sistem, adică nu să ia și pensie și salariu, ci să rămână mai mult decât să se pensioneze.
Rămâne restul de întrebare, ce faci cu cei care s-au pensionat deja pentru că ei au în continuare această nedreptate. Eu zic în felul următor, că nu inventez eu apa caldă, asta au făcut multe sisteme de apărare. Dacă după ce îndeplinește vârsta minimă de pensionare, omul decide să nu se pensioneze și, ca o paranteză, astăzi, 75%, fără să primească nimic au vrut să rămâne în continuare la serviciu, dacă le dai un stimul, 10% în plus, eu sunt ferm convins că vor rămâne. Un pensionar care decide să rămână în activitatea salvează ministerul de o cheltuială. Pentru că la Ministerul Apărării nu plătești doar salariu și pensiile le transferi la Ministerul Muncii, Ministerul Apărării are specificul că plătește și salariu și pensie. Dacă un om îndeplinește vârsta de pensionare și decide să se pensioneze, ministerul va plăti și pensia pentru el și un salariu pentru cineva care-i va lua locul că nu putem să rămânem fără angajați.
Deci plătim pe două tronsoane, dacă eu îi dau celui care nu se pensionează un stimul mult mai mic decât costul pe care l-aș fi avut angajând pe altcineva, fac economie majoră pe care o distribui celor care rămân în activitate. Nu pot să merg la premierul Bolojan să-i zic dă-mi mai mulți bani din altă parte, nu pentru că nu vreau și nu vrea dumnealui, poate ar trebui să dăm dublu. Eu spun că pe tabla asta de șah care se numește curtea MaPN, eu aranjez altfel piesele ca să rămână loc pentru a stimula rămânerea în sistem dar, atenție, fără să obligi.
Astăzi e o plafonare, adică dacă vrei să te pensionezi, chiar dacă din calcul iese o pensie mai mare, nu poți să iei mai mare decât salariu. Mulți fac treaba asta de plăcere, dacă tu pe lângă îndrăgitul carierei militare mai primești și un ceva în plus și ai fi rămas și dacă nu primești, s-ar putea să realizăm că nu forțăm pe nimeni, nu supărăm pe nimeni și reușim să dăm niște bani în plus. E doar o schimbare a banilor dintr-o cameră în cealaltă.
Bolojan a anunțat reforma tuturor pensiilor speciale
După victoria de la CCR privind pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan anunță tăierea tuturor pensiilor speciale. El a spus, în direct la Antena 3 CNN, că decizia de constituționalitate „permite guvernului să crească vârsta de pensionare și pentru alte categorii și să reducă și alte pensii speciale”. El a argumentat, spunând că „una e să lucrezi într-un cabinet la MAI, într-un serviciu de cazier judiciar, și alta e să fii în stradă zi de zi la ordine publică, să te lupți cu infractorii”.
„Așa cum am spus și aseară, am considerat că guvernul a pregătit acest proiect ținând cont de toate deciziile CCR și am spus că, având în vedere că am respectat toate aceste decizii, consider că proiectul e constituțional. Mă așteptam la o decizie a CCR. Faptul că această decizie a fost adoptată azi și a consfințit că acest proiect e constituțional, consider că e o decizie bună și corectă. Îndreaptă o nedreptate pe care toți românii au constatat-o. Să te pensionezi la o vârstă în deplinătatea facultăților intelectuale și fizice cu o pensie cât ultimul salariu e incorect din toate punctele de vedere.
Ne permite să continuăm demersurile pe lângă Comisia Europeană ca suma de 231 de milioane de euro, care e reținută de Comisie pentru că nu am respectată acastă reformă, să încercăm să o recuperăm. De zilele următoare vom începe corespondența cu Comisia în acest sens. Sper să reușim după ce se va promulga acest proiect de lege și va deveni lege să putem să facem dovada că e operațional și că întârzierile sunt aspecte de procedură care nu sunt din culpa guvernului”, a spus Bolojan.
Mai mult, el a precizat că decizia CCR permite guvernului să crească vârsta de pensionare și pentru alte categorii și să reducă și alte pensii speciale. El a adăugat că „una e să lucrezi într-un cabinet la MAI, într-un serviciu de cazier judiciar, și alta e să fii în stradă zi de zi la ordine publică, să te lupți cu infractorii”.
„S-au făcut mult mai multe lucruri în aceste luni, dar e adevărat că adoptarea de către CCR a acestei decizii permite guvernului ca și în materia celorlalte pensii să continue măsurile în așa fel încât să crească vârsta de pensionare unde e cazul și să stabilească un cuantum al pensiei care să țină seama de deciziile CCR de azi.
Ştiri video recomandate
