Ora de iarnă 2021 în România vine într-un interval diferit faţă de anul trecut, atunci când trecerea la ora de iarnă s-a produs în noaptea de 24 spre 25 octombrie.
Astfel, în acest an, România trece la ora de iarnă în această noapte, respectiv în noaptea de sâmbătă spre duminică (30 - 31 octombrie 2021). Concret, ora 04.00 va deveni ora 03.00, iar duminică vom dormi cu o oră în plus.
Schimbarea orei se face de două ori pe an, în martie şi octombrie.
În martie trecem la ora de vară, atunci când ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, atunci când ceasul se dă cu o oră înapoi.
Schimbarea orei de iarnă apare în contextul în care planurile Uniunii Europene de a renunţa complet la ora de vară au fost în zadar.
Ora de iarnă 2021. Planul de renunţare la ora de iarnă a picat
Acest an ar fi trebuit, în teorie, să fie ultimul în care ţările europene trec la ora de iarnă, însă după toate discuţiiile la nivel european, planul de renunţare la schimbarea orei nu a fost adoptat.
Ora de iarnă este considerată ora standard, astfel că diferenţa dintre ora oficială a României şi UTC (Coordinated Universal Time - n.r. ora universală) este de două ore în perioada orei de iarnă şi de trei ore în perioada orei de vară.
Ziua de 31 octombrie 2021 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.
După trecerea la sezonul rece și acomodarea cu schimbarea de temperatură, organismul nostru trebuie să treacă acum printr-o nouă provocare, și anume o perioadă mai lungă din zi în care va fi privat de lumina naturală.
Cele mai frecvente reacții sunt oboseala accentuată, irascibilitate, anxietate, tulburări de somn, nivel crescut de stres, lipsă de energie, disconfort general, dureri de cap și chiar dereglări hormonale.
Pe lângă modificările de somn, unele persoane pot suferi de astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.
Medicii spun că avem nevoie de o perioadă cuprinsă între 1 și 2 săptămâni pentru a ne adapta la ora de iarnă 2021.
Ora de iarnă 2021. Mersul trenurilor
Activitatea de transport feroviar va trece, începând de duminică, 31 octombrie 2021, la ora oficială a Europei Orientale, ora 4.00 devenind ora 3.00. 64 de trenuri de călători (de stat şi private) vor circula, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ora de iarnă, anunță CFR SA.
În noaptea de 30/31 octombrie 2021 trenurile de călători şi marfă vor fi îndrumate din staţiile de formare, conform orei oficiale de vară până la ora 4.00, care devine ora 3.00.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs - de regulă prima staţie cu oprire utilizată de călători, evitându-se opriri în staţiile intermediare -, şi vor pleca după noua oră a Europei Orientale.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00 (care devine ora 3.00) şi care au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală, vor circula până la destinaţie. Trenurile de marfă aflate în circulaţie după ora 4.00 (care devine ora 3.00) îşi vor continua mersul până la staţia finală.
Întrucât şi în ţările vecine trecerea la ora oficială a Europei Orientale are loc în aceeaşi zi, 31 octombrie 2021, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Iugoslavia, Ucraina şi Bulgaria trenurile vor circula după orariile din mersul de tren în vigoare.
Astfel, pe raza a șapte sucursale regionale de cale ferată, 64 de trenuri de călători (51 - CFR Călători şi 13 - operatori privaţi) vor fi afectate de schimbarea orei, după cum urmează: 34 trenuri - aşteaptă la îndrumare; 29 trenuri - aşteaptă în parcurs; 1 tren - circulă până la staţia finală după ora de vară.
La nivel naţional, cele 64 trenuri care aparţin tuturor operatorilor de transport feroviar de călători, vor staţiona 3660 de minute pentru trecerea la ora oficială de iarnă.
Ora de iarnă 2021. Când a început România să folosească ora de iarnă
România a început să folosească ora de iarnă în 1931. Până în 1998, trecere la ora de iarnă se făcea în ultimul week-end din septembrie. Termenul a fost atunci modificat, de aceea acum trecerea la orarul de iarnă se face în octombrie. Scopul declarat este ca românii să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.
Primul care s-a gândit că ar trebui să dăm ceasul ba înainte, ba înapoi a fost Benjamin Franklin, tocmai în 1784. Şi totul a fost gândit doar pentru a economisi uleiul din lămpile de iluminat.
Metoda a fost folosită pentru prima dată abia în timpul Primului Război mondial şi doar în câteva ţări din Europa. În prezent, 70 de ţări din Europa şi America dau ceasurile cu o oră înapoi.
Există şi ţări care au renunţat la această metodă, pentru a nu-i mai stresa pe cetăţeni. Rusia şi Ucraina nu mai aplică regula încă din 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anii 2000 la schimbarea orei.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român".
Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
