Un proiect de amenajare a râului Prut pentru navigație ar putea conecta estul României la un coridor european de transport pe apă, care să lege Marea Neagră de Marea Baltică. Traseul ar urma să unească zona Galați-Constanța de portul polonez Gdańsk și ar putea include și municipiul Iași, care ar deveni port fluvial prin conectarea Prutului cu râurile Bahlui și Jijia.
Despre proiect a vorbit Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, într-un podcast, citat de Ziarul de Iași, în care a prezentat oportunitățile economice ale regiunii și necesitatea dezvoltării unor legături de transport care să conecteze România, Republica Moldova și Ucraina.
Potrivit lui Butnariu, amenajarea Prutului ar permite dezvoltarea unui coridor navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică, contribuind totodată la extinderea rețelei de transport pe apă a Uniunii Europene.
„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă. Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri. Iar Râul Prut nu presupune altceva decât o amenajare de câteva miliarde de euro și vine cu un aport de 500 km navigabili la rețeaua navigabilă a Uniunii Europene”, a afirmat Butnariu.
Acesta a susținut că noua rută ar putea reduce semnificativ distanțele de transport dintre Orientul Mijlociu și nordul Europei. În prezent, traseul maritim de la Canalul Suez până la Gdańsk are aproximativ 8.000 de kilometri. În varianta propusă, distanța ar fi de circa 2.000 de kilometri de la Suez până la Constanța, la care s-ar adăuga alți 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil până la portul polonez. Astfel, traseul total ar ajunge la aproximativ 4.000 de kilometri.
„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate», ca să vorbim în termeni foarte actuali”, a afirmat Butnariu în podcast.
Un proiect discutat încă din anii 1920
Ideea realizării unui coridor navigabil care să lege Marea Neagră de Marea Baltică prin estul Europei nu este nouă. Butnariu a povestit că primele demersuri pentru un asemenea proiect datează de la începutul anilor 1920. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus la Legația Polonă în decembrie 1921, iar în 1927 Polonia a elaborat primul proiect tehnic pentru o astfel de lucrare. Inițiativa nu a mai fost continuată, în contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.
Unul dintre obiectivele proiectului este includerea municipiului Iași în viitoarea rețea de navigație. Potrivit lui Butnariu, acest lucru ar putea fi realizat prin conectarea râului Prut cu Bahluiul și Jijia, astfel încât Iașul să poată deveni port fluvial.
„Deja un canal între Jijia și Bahlui este făcut de pe vremuri”, a amintit el.
Butnariu a explicat că prima etapă a proiectului ar trebui să vizeze amenajarea sectorului dintre Galați și acumularea Stânca-Costești. În opinia sa, navigația pe acest sector ar putea deveni posibilă în următorii șapte-opt ani.
Proiectul nu ar presupune exclusiv transportul de mărfuri cu nave de mari dimensiuni. Butnariu a menționat și posibilitatea utilizării unor barje cu o capacitate de 500-1.000 de tone, care ar putea asigura transportul mărfurilor pe cursul amenajat al râului.
În plus, lucrările ar putea avea efecte și în alte domenii, dincolo de transporturi. Amenajarea Prutului ar putea contribui la o mai bună gestionare a resurselor de apă, la prevenirea inundațiilor și combaterea secetei, precum și la dezvoltarea sistemelor de irigații.
„Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a spus Butnariu.
Președintele CCI Iași a mai declarat că a prezentat proiectul de navigație extracarpatică, pe traseul Gdańsk–Galați–Constanța, reprezentanților autorităților regionale și municipale, precum și conducerii Portului Gdańsk, în cadrul unui forum desfășurat în Polonia.
