De la cei 2.500 de donatori au fost recoltate circa 4.400 de doze de plasmă, majoritatea recoltărilor făcându-se prin plasmafareză şi circa o treime, prin recoltarea de sânge integral.
Din plasma recoltată, aproximativ o treime nu a putut fi folosită, deoarece fie dozele aveau mai puţin anticorpi decât necesarul pentru administrare la pacienţii cu COVID, fie plasa nu era conformă din punct de vedere al testelor obligatorii de siguranță și calitate.
Pe primul loc la donat plasmă se află județul Buzău (7,6 doze/100 cazuri). Urmează Arad, Hunedoara, Argeș, Galați și Bistrița Năsăud.
La coada clasamentului sunt câteva județe care nu au recoltat nici măcar o doză de plasmă convalescentă în cele 6 luni: Harghita, Giurgiu, Covasna.
În România, recoltarea de plasmă este mult sub media europeană iar Ministerul Sănătăţii nu pare interesat să amelioreze situaţia
Pe ansamblu, în cele șase luni de când se colectează plasmă convalescentă, România a colectat doar 2,35 de doze la fiecare 100 de pacienți infectați cu COVID, în vreme ce Uniunea Europeană raportează o medie de 12 doze de plasmă la fiecare 100 de pacienți infectați.
La noi în ţară, Ministerul Sănătății ar fi trebuit să prezinte periodic date statistice privind numărul pacienților tratați cu plasmă şi rezultatele obținute.
Însă Ministerul Sănătății nu și-a respectat această obligație prevăzută în protocolul de donație cu mediul privat, astfel că în prezent nu sunt date oficiale privind numărul de pacienți români tratați cu plasmă convalescentă și nici date referitoare la rezultate.
În plus, medicii din prima linie a luptei cu coronavirusul au cerut actualizarea protocolului terapeutic privind administrarea de plasmă la pacienții COVID-19, în acord cu noile studii internaționale, însă Comisia de terapie intensivă din cadrul Ministerul Sănătății încă nu a actualizat acest protocol.
Studiile internaţionale arată că tratamentul cu plasmă poate reduce mortalitatea infecţiilor cu COVID cu până la 50%
Ultimele cercetări arată că reducerea mortalității depinde de administrarea plasmei cât mai devreme, imediat după ce starea pacientului se agravează.
Cinci studii clinice recente par să indice faptul că administrarea la timp a plasmei convalescente poate diminua mortalitatea cu 30% - 50%, comparativ cu pacienții care nu au primit acest tip de tratament.
Florin Hozoc, directorul companiei care a donat statului aparate de recoltat plasmă convalescentă, acuză indiferenţa autorităţilor:
"2.500 de pacienţi vindecaţi au donat plasmă. E foarte puţin. Principalul impediment este lipsa de implicare a Mininsterul Sănătăţii. Ministrul şi ceilalţi din minister asistă impasibili la o debandadă ce poate fi observată de cei care sunt 'la firul ierbii'. Avem, probabil, 700 - 750 de doze pe stocul centrelor de transfuzii, dar spitalele se plâng că nu au plasmă pentru a o administra la timp pacienţilor critici. Nu ştim să transferăm dintr-o parte într-alta."
