Președintele Klaus Iohannis a transmis luni un mesaj în fața plenului reunit al Parlamentului, în care a vorbit despre anul electoral 2016, din perspectiva campaniilor purtate de partidele politice, precum și despre funcționarea instituțiilor într-un stat de drept.
”Ne aflam la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. În afara competiției politice democratice, anii electorali au avut în România și alte caracteristici. Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care sa favorizeze o formatiune politică sau alta, alocări de fonduri pe culoare politică, promisiuni populiste, legi niciodată aplicate”, a afirmat Klaus Iohannis, în fața Parlamentului.
În acest sens, Klaus Iohannis a dat drept exemplu ”mărirea cu 50% a salariilor profesorilor”, mărire ”niciodată aplicată”.
”Să ne asumăm câteva mize majore pentru 2016”
”Va invit să ne asumăm împreună câteva mize majore: recâștigarea încrederii în politică, continuarea eforturilor în domenii în care am facut progrese. Am spus că îmi doresc ca 2016 să fie anul în care politicul să dea un semnal clar că a înțeles așteptările societății”, a mai spus președintele României.
”Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta”
Klaus Iohannis a cerut instituțiilor statului să colaboreze și să își coordoneze acțiunile, arătând că nu se poate ca ”fiecare instituție să aibă o agendă proprie”.
”Acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, în care fiecare instituție are agenda proprie. E nevoie de comunicare, coordonare si colaborare la nivel instituțional. Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta”, a spus Klaus Iohannis.
O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă făra un Parlament puternic iar Justiția nu poate fi puternică făra o putere executivă pe masură, a mai spus Klaus Iohannis, subliniind că România trebuie ”să se miște înainte în ansamblul ei”.
”Ce facem cu marile sisteme publice?”
”Suntem în întârziere în a da răspunsuri unor întrebari esențiale ale cetățenilor: Ce facem cu marile sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii? Ce soluţii găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piaţa muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă, şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?”, a mai declarat Klaus Iohannis.
România, în NATO și UE
”Cred cu tărie că o abordare consensuală şi curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în acelaşi timp, avem de gestionat provocări majore. Criza migraţiei, creşterea ameninţării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est şi însăşi punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune şi pentru viitorul Europei”, a mai spus Iohannis.
România este şi va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanţă strategică la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene.
În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea naţională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esenţială în acest sens.
Klaus Iohannis a prezentat și câteva concluzii ale discuțiilor de la Consiliul European.
”În cursul negocierilor am avut o poziţie fermă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor români în Uniunea Europeană şi nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetăţeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanismul de salvgardare. Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie şi numai pentru o perioadă limitată de timp, de 7 ani”, a spus Iohannis.
”Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020”.
”Ca președinte, nu voi fi un simplu spectator”
Președintele Klaus Iohannis a ținut să le reamintească parlamentarilor că nu va fi un simplu spectator în acest an electoral și că nu se va limita la un rol formal în privința numirilor din Justiție.
”Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate”, a mai spus Iohannis.
