Proiectele legislative ale cabinetelor conduse de Emil Boc au picat, de multe ori, testul Curţii Constituţionale. Ca o ironie, premierul este profesor de drept constituţional. Au fost şi cazuri în care o singură lege a fost întoarsă de magistraţi de pe drumul promulgării de mai multe ori. Măsurile de austeritate, legea lustraţiei, legea ANI, legea educaţiei, fiecare dintre aceste legi a primit verdict de neconstituţionalitate.
În urmă cu aproape un an, Guvernul îşi asuma răspunderea pe Legea Educaţiei. Liberalii au sesizat Curtea Constituţională care, pe 18 noiembrie, admitea contestaţia şi concluziona că ?angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie".
Unele proiecte de lege au fost întoarse din drum chiar de mai multe ori. Acesta este şi cazul Legii de modificare a statutul fucţionarului public care a fost declarată neconstituţională de trei ori. Ultima dată, pe 14 aprilie 2010. Actul normativ a provocat chiar şi o grevă parlamentară, timp de o săptămână, în rândul liberalilor şi a social-democraţilor.
Apoi, pe 7 iunie 2010, şi Legea Lustraţiei a picat testul CCR iar articolele care prevedeau limiterea temporară a accesului în unele funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din aparatul regimului comunist au fost declarate neconstituţionale.
Poate cea mai grea lovitură pentru Cabinetul Boc a venit pe 25 iunie. Atunci,Curtea a decis că pensiile nu pot fi tăiate.
Legea de organizare şi funcţionare a ANI a avut şi ea un parcurs anevoios, fiind retrimisă de 2 ori în Parlament. Mai întâi, în luna aprilie, în urma deciziei CCR, Agenţia Naţională de Integritate a rămas fără atribuţiile principale. Apoi, pe 19 iulie, Traian Băsescu a sesizat Curţii un viciu de procedură.
Antena 3
