România caută noi spații de adăpost pentru populație, inclusiv parcări și alte zone subterane, după ce un raport al Curții de Conturi a indicat că infrastructura actuală poate proteja doar aproximativ 5% dintre cetățeni. Șeful DSU, Raed Arafat, spune, într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, că autoritățile analizează soluții suplimentare și continuă pregătirile pentru situații de urgență, inclusiv pentru scenarii de conflict.
Reporter: Au existat sau există discuții între departamentul pe care îl conduceți și Ministerul Apărării referitoare la capacitatea de adăpostire a populației? Vorbeam ceva mai devreme despre cifre diferite: putem privi spre Germania, care are o cifră net inferioară României; putem privi spre Polonia, care, din alte puncte de vedere al apărării, este peste țara noastră, dar la capitolul adăposturi lucrurile stau altfel. Dacă ne uităm spre țările nordice sau baltice, acolo lucrurile par să fie dintr-un alt model.
Raed Arafat: Exemplul cel mai des dat este Finlanda. De regulă este dat exemplul Finlandei, care atinge aproape 88% din populație, sau Elveția, care ajunge cam la 100% din populație. Chiar unii spun că au capacitate care depășește numărul total al populației. Când luăm România, conform raportului Curții de Conturi, vorbim de aproximativ 5% din populație, dar sunt și alte țări europene – fără să le specific – care ajung la 1-2%.
Reporter: Dar ce facem cu oamenii aceia?
Raed Arafat: Se identifică spații suplimentare. Și deja suntem în această etapă. De exemplu, acum suntem în curs de identificare de parcări subterane, în curs de identificare de spații subterane. Sunt spații care nu au fost identificate până acum.
Reporter: Când a pornit această identificare?
Raed Arafat: După raportul Curții de Conturi, pe care noi l-am solicitat – atenție, noi am solicitat auditul Curții de Conturi, ca să vedem în ce situație suntem.
Reporter: Deci România, în momentul de față, identifică parcări subterane...?
Raed Arafat: Identifică spații suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Asta nu înseamnă că facem acest lucru pentru că mâine va fi ceva. Este un lucru în plus pe care îl facem la acest moment și este normal. La final, vom avea din fiecare județ ce spații suplimentare au fost identificate. Aceste spații vor trece pe listă și populația va fi instruită în acest sens.
Dacă intrați pe aplicația DSU, o să vedeți că în București, cel puțin – și nu numai în București – spațiile de adăpostire sunt semnalate pe harta interactivă. Dacă sunteți într-o zonă și porniți aplicația, vă arată care este spațiul cel mai apropiat. Dacă apăsați pe el, vă arată adresa lui.
Reporter: Sigur, într-un caz de război, până la urmă și demisolul blocului poate fi folosit. Am văzut că este considerat spațiu de adăpost.
Raed Arafat: Este un spațiu de adăpost, pentru că te îndepărtezi de pereții exteriori și deja ai făcut un pas înainte. Există multe modalități de a te proteja.
Reporter: Nu a venit prea târziu acest demers?
Raed Arafat: Nu. Pentru că, la fel ca foarte multe țări din lume, nimeni nu s-a așteptat să se întâmple ceea ce s-a întâmplat, adică agresiunea asupra Ucrainei.
Reporter: În metroul din București există astfel de spații?
Raed Arafat: Sunt spații prevăzute ca adăposturi, dar trebuie puse la punct.
Reporter: Ce înseamnă „puse la punct”? Îi vedem pe ucraineni cum se duc la metrou.
Raed Arafat: Da. Metroul – toate stațiile de metrou – pot fi spații de adăpost, dar sunt și spații suplimentare la metrou, care pot fi adaptate ca adăposturi pentru un număr mai mare de persoane. Ele erau prevăzute în plan. Eu știu că încă nu sunt complet puse la punct, dar sunt prevăzute.
Reporter: Sunt pregătite serviciile de situații de urgență aflate în subordinea dumneavoastră pentru un conflict care ar putea porni mâine?
Raed Arafat: Să o luăm așa: cineva să fie pregătit 100% sau foarte bine pentru un conflict… În primul rând, nimeni nu vrea să vadă un conflict. Probabilitatea, cum am zis, rămâne mică în zona noastră, mai ales fiind membri NATO.
Dar, în același timp, toate pregătirile care s-au făcut recent au impact și asupra pregătirii pentru o situație de conflict. Inclusiv pregătirea făcută prin exercițiul de anul trecut, Seism 2025, care era combinat cu exercițiul ConvEx-3, pe CBRN.
Sunt mai multe aspecte care s-au exersat acolo și care pot fi aplicate într-un dezastru civil normal, cum ar fi un cutremur sau un incident la o centrală nucleară, dar și într-o situație de conflict. Pregătirea continuă, clar, în acest sens, pentru orice risc.
Cum am spus, avem această abordare de „all-hazard approach”, dar e clar că nimeni nu poate omite faptul că trebuie să fim pregătiți și pentru anumite situații în care trebuie să lucrezi într-un mediu contestat, adică într-un mediu agresiv, ostil, cum ar fi mediul unui conflict.
Reporter: Cum arată, în momentul de față, situația rezervelor de stat?
Raed Arafat: Rezervele de stat nu sunt la noi, dar pot să vă spun că există rezerve și avem relații cu ei. Rezervele de stat au făcut foarte mult în ultima perioadă pe partea de stocare, mai ales de alimente, apă etc. Ei își fac treaba și au o abordare de a fi pregătiți tot timpul.
Dar, aici, mai bine se discută direct cu ei despre modul în care se pregătesc. Noi, de exemplu, pe proiecte europene, creăm patru spații logistice moderne de stocare pentru situațiile de urgență, iar lucrările au început deja.
Reporter: Ne puteți spune în ce județe?
Raed Arafat: Spațiile de depozitare nu prea se comunică public. Nu veți găsi nicăieri adresele lor. Dar putem spune că vor fi răspândite: dincolo de Carpați, în zona de sud și în zona Moldovei. Vorbim de patru spații noi acum, dar pe proiecte europene trebuie să ajungem la șapte spații.
Reporter: Când sperați să fie gata?
Raed Arafat: Lucrările au început deja.
Reporter: Sunteți printre primii oameni pe care i-am auzit spunând că lucrați cu firme private, precum Carrefour, Lidl, mari retaileri. Știu că în unele primării au venit adrese prin care se solicitau conserve, apă, hrană, chiar la începutul acestui an.
Raed Arafat: Noi coordonăm șapte grupuri pe reziliență. Unul dintre aceste grupuri, care răspunde în mod special de Ministerul Agriculturii, este grupul pentru alimentație și apă, unde rezervele de stat sunt implicate.
Grupul respectiv a făcut multă pregătire, necesară pentru orice categorie de dezastru, pentru a asigura continuarea furnizării alimentelor esențiale, a apei și a tuturor lucrurilor de care populația are nevoie.
Normal că nu poți face asta fără să discuți cu sectorul privat și să ai sectorul privat ca partener. Pentru a crește reziliența, sectorul privat trebuie să fie parte din acest proces, nu poate fi lăsat la o parte.
În același timp, sectorul privat trebuie să înțeleagă că trebuie să fie rezilient. Dacă vrea să continue activitatea în situații de criză, de catastrofe sau dezastre, trebuie să fie pregătit să funcționeze în momente instabile, care nu sunt obișnuite.
Pe noi ne interesează ca sectoarele de infrastructură critică – energie, alimente, comunicații etc. – să fie reziliente și să funcționeze mai departe.
Din discuțiile pe care le-am avut cu ei există interes și lucrurile merg bine. Fiecare grup de reziliență lucrează foarte bine cu sectorul cu care trebuie să colaboreze, inclusiv transporturile. Am avut exerciții cu ei, inclusiv exerciții „table-top”, adică exerciții la masă, nu de teren.
Implicăm din ce în ce mai mult sectorul privat, mai ales deținătorii infrastructurii critice și ai serviciilor esențiale.
Reporter: Sunteți o persoană foarte bine informată. Cât de posibil este un conflict în România în următorii patru-cinci ani?
Raed Arafat: Nu am glob de cristal și nu voi spune niciodată așa ceva. Probabilitatea, cum am spus, rămâne foarte mică. Fiind țară membră NATO și membră a Uniunii Europene, șansa unui conflict militar este foarte limitată.
Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiți – și noi, și Ministerul Apărării, și armata, și toată lumea.
Cea mai bună descurajare este o pregătire temeinică. Dacă te pregătești pentru orice situație majoră de urgență, înseamnă că ești pregătit și pentru o situație de conflict, dar și pentru un dezastru devastator, cum a fost cutremurul din Turcia.
Reporter: O ultimă întrebare. Lucrați cu foarte mulți oameni politici. De ce le este teamă politicienilor să rostească cuvintele conflict sau război în aceste momente?
Raed Arafat: Eu cred că aici nu este vorba de teamă. Cred că este o chestiune care trebuie reglată inclusiv cu partea mediatică. Când vorbim despre aceste lucruri trebuie să o facem calm și lumea trebuie să înțeleagă că este normal să discutăm despre ele, așa cum se întâmplă în țările nordice.
Dacă cineva rostește aceste cuvinte ,nu înseamnă că știe că mâine se va întâmpla ceva. Dar imediat apar titluri de tip breaking news și interpretări exagerate.
Reporter: Acum n-o să spuneți că presa e de vină...
Raed Arafat: Eu nu spun că presa este de vină. Spun doar că uneori există exagerări. Sunt subiecte care atrag și, dacă cineva spune ceva, în cinci minute apare peste tot breaking news și o discuție care poate dura trei-patru zile.
Noi însă vorbim liniștit despre cum ne pregătim și cum trebuie să fim pregătiți. Dacă intrați pe platforma „Fii pregătit”, veți vedea că se adaugă ghiduri pentru populație, așa cum au făcut suedezii, polonezii și alte țări.
Asta nu înseamnă că mâine se va întâmpla ceva. Dar nu vrem să fim întrebați, la un moment dat: de ce nu ați pregătit populația?
Reporter: Ați putea da o notă acestor pregătiri?
Raed Arafat: Dacă ar fi să dau o notă pregătirii, nu dau note, dar pot spune că suntem sigur mult peste 7, comparativ cu ce era înainte. Nu suntem perfecți, dar nici nu mai suntem în situația de dinainte.
Ştiri video recomandate
