Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui este o sărbătoare importantă în calendarul creștin-ortodox, marcând ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente "de dulce" înainte de începerea Postului Mare. În 2025, această zi este celebrată pe 2 martie.
Cunoscută și ca Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, această zi este încărcată de tradiții și obiceiuri menite să pregătească spiritual și trupesc credincioșii pentru perioada de post.
Pe 2 martie este Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui 2025
Conform calendarului ortodox, Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui 2025 are loc pe 2 martie. Această zi marchează ultima ocazie în care credincioșii pot consuma produse lactate, ouă și pește înainte de începerea Postului Mare, pe 3 martie, care se va încheia pe 19 aprilie 2025. Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare, este cel mai lung și mai strict dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe, având o durată de 48 de zile.
În săptămâna premergătoare Lăsatului Secului, cunoscută drept Săptămâna Albă, credincioșii renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe lactate, ouă și pește. Această perioadă servește ca o tranziție graduală către rigorile postului, permițând organismului să se adapteze treptat la schimbările alimentare.
Tradiții de Lăsatul Secului
Lăsatul Secului este însoțit de o serie de tradiții și obiceiuri menite să marcheze începutul postului și să asigure bunăstarea gospodăriei și a comunității. Una dintre cele mai răspândite practici este organizarea unei mese festive în familie, unde se consumă diverse preparate tradiționale, precum sarmale, carne prăjită și plăcinte cu brânză sau fructe. Această masă are rolul de a întări legăturile familiale și de a oferi un prilej de bucurie înainte de perioada de abstinență ce urmează.
Un obicei specific întâlnit în Bărăgan implică strângerea tuturor oaselor și resturilor de mâncare într-o față de masă, care sunt apoi aruncate spre răsărit în ziua următoare, rostindu-se: "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite." Se crede că această practică protejează culturile agricole de păsările dăunătoare.
În unele zone, există tradiția ca finii să viziteze nașii cu un cadou constând într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă și o sticlă de vin. Acest gest simbolizează respectul și recunoștința față de nași și întărește relațiile dintre familii. După oferirea darurilor, se organizează o masă comună, unde se servesc diverse bucate, inclusiv plăcinte cu struguri sau stafide, simbolizând prosperitatea și vigoarea spirituală.
Un alt obicei întâlnit este "Legarea grânelor", practicat pentru a proteja recoltele de păsări și dăunători. De asemenea, în anumite regiuni, se aprind focuri ritualice în fața caselor, cunoscute sub denumiri precum "Urlalia" sau "Hodaite", menite să alunge spiritele rele și să purifice spațiul înainte de începerea postului.
Ce nu se face de Lăsatul Secului. Superstiții românești
Lăsatul Secului este însoțit de numeroase superstiții și interdicții menite să asigure protecția și bunăstarea familiei și a gospodăriei. Una dintre cele mai răspândite credințe este că, în această zi, femeile nu au voie să coasă, să toarcă sau să spele rufe, pentru a nu atrage boli și necazuri asupra familiei.
De asemenea, se consideră că împrumutarea obiectelor din casă în această zi poate aduce ghinion, deoarece se crede că astfel se "împrumută" norocul și prosperitatea gospodăriei. Pentru a proteja recoltele de grindină și alte calamități, gospodinele obișnuiesc să așeze oalele cu gura în jos, ca măsură de protecție împotriva pagubelor.
În unele comunități, există obiceiul ca, în seara de Lăsatul Secului, tinerii să aprindă focuri mari în fața caselor, în jurul cărora se adună pentru a cânta și a dansa. Aceste focuri au rol purificator și sunt menite să alunge spiritele rele, pregătind astfel comunitatea pentru perioada de post ce urmează.
Ştiri video recomandate
